Nicușor Dan demontează campania lui Bolojan: cifrele arată dezastrul economic

Nicușor Dan aduce în discuție deficitul și riscurile economice

Președintele Nicușor Dan a prezentat marți o serie de date privind situația financiară a României, atrăgând atenția asupra deficitului bugetar, a sumelor plătite pentru dobânzi și a riscului ca țara să piardă încrederea investitorilor. Declarațiile au fost făcute în contextul dezbaterilor despre măsurile economice ale Guvernului condus de Ilie Bolojan și despre efectele acestora asupra finanțelor publice.

Deficitul bugetar: „150 de miliarde de lei”

Șeful statului a explicat că România cheltuie mai mult decât încasează și trebuie să acopere diferența prin împrumuturi. „Diferența, adică deficitul, adică cât cheltuim și nu avem și trebuie să ne împrumutăm, 150 de miliarde de lei. Ce înseamnă 150 de miliarde de lei? Înseamnă tot PNRR-ul pe cinci ani și granturi și împrumuturi. Sau, 2.500 de kilometri de autostradă de la zero. Sau, 45 de spitale regionale”, a declarat Nicușor Dan.

Potrivit cifrelor prezentate, aproximativ 60 de miliarde de lei reprezintă dobânzile care trebuie achitate pentru datoria publică acumulată în anii precedenți. Președintele a comparat suma cu investițiile care ar putea fi realizate: aproximativ 1.000 de kilometri de autostradă sau 85 de spitale regionale.

Avertisment privind ratingul de țară

Nicușor Dan a subliniat rolul agențiilor internaționale de rating în stabilirea condițiilor de împrumut ale României. Aceste instituții analizează capacitatea unui stat de a-și achita datoriile și transmit investitorilor cât de riscantă este plasarea banilor în economia respectivă.

Potrivit președintelui, România se află într-o zonă sensibilă, la limita dintre recomandarea și nerecomandarea investițiilor. O eventuală retrogradare a ratingului de țară ar putea determina fonduri de investiții și fonduri de pensii să își retragă capitalul din România, dacă regulamentele interne le impun acest lucru. Într-un asemenea scenariu, statul ar trebui să găsească alți finanțatori, care ar putea solicita dobânzi mai mari, existând și riscul ca sumele necesare să nu poată fi atrase suficient de ușor.

Președintele a amintit experiența din 2009 și a explicat că intervenția Fondului Monetar Internațional vine, de regulă, la pachet cu măsuri dure de ajustare fiscală și financiară.

Respectarea traiectoriei fiscale, considerată obligatorie

Șeful statului a transmis că România trebuie să respecte planul de reducere a deficitului asumat în fața piețelor financiare. „Față de situația asta, trebuie să fim calmi, dar este absolut obligatoriu ca traiectoria fiscală pe care ne-am asumat-o față de piețe să fie menținută. Orice abatere de la această traiectorie înseamnă că România nu e credibilă și este în risc de a nu putea să-și plătească datoriile”, a transmis Nicușor Dan.

Acesta a explicat că efectele unei eventuale creșteri a dobânzilor nu s-ar limita la bugetul public. Costurile mai mari la care se împrumută statul se pot reflecta și în dobânzile suportate de populație și de companii, iar mediul de afaceri, unde numeroase firme se confruntă deja cu dificultăți, ar putea avea probleme suplimentare dacă finanțarea devine mai scumpă.

Cheltuielile de personal, printre cele mai mari din buget

În cadrul declarațiilor sale, Nicușor Dan a indicat cheltuielile de personal drept unul dintre cele mai importante capitole ale bugetului național. El a explicat că situația financiară a statului trebuie analizată și prin prisma obligațiilor deja acumulate, nu doar a cheltuielilor din prezent, iar dobânzile aferente datoriei publice reduc resursele disponibile pentru investiții și pentru alte domenii de interes public.

Patru teme clarificate după criza politică

Președintele a precizat că a considerat necesar să organizeze o discuție publică după încheierea crizei politice, descriind perioada drept una dificilă pentru români și afirmând că tensiunile au dus la pierderea unui timp important.

În intervenția sa, Nicușor Dan a anunțat că dorește să clarifice patru teme: situația financiară a României și importanța evaluărilor agențiilor de rating, riscurile economice pe care le-ar fi presupus intrarea AUR la guvernare, consecințele organizării alegerilor anticipate și posibilitatea ca PNL și USR să formeze un guvern fără PSD, având în vedere configurația parlamentară.

Prin aceste explicații, șeful statului a readus în centrul dezbaterii publice problema deficitului și a costurilor împrumuturilor, într-un moment în care măsurile de corecție bugetară și direcția economică a Guvernului condus de Ilie Bolojan continuă să genereze discuții.