UDMR amenință cu moțiune de cenzură dacă Guvernul își asumă reforma administrației
Parlamentarii UDMR iau în calcul declanșarea unei moțiuni de cenzură împotriva Guvernului în cazul în care Executivul va recurge la procedura asumării răspunderii pentru reforma administrației publice. Liderul deputaților Uniunii, Csoma Botond, a declarat luni că formațiunea ar putea folosi acest instrument parlamentar, însă fără să colaboreze cu AUR pentru inițierea demersului.
Nemulțumirile UDMR vizează în special proiectul de comasare a localităților și criteriile după care ar urma să fie redesenate limitele administrativ-teritoriale. Csoma Botond susține că o asemenea reorganizare nu poate fi decisă exclusiv în funcție de numărul locuitorilor, ci trebuie să țină cont și de particularitățile istorice, geografice și etnice ale fiecărei zone.
Deputatul a amintit că, în discuțiile despre pragul de populație necesar pentru reorganizarea localităților, au fost vehiculate succesiv mai multe variante, de la 1.500 la 3.000, 5.000 și chiar 10.000 de locuitori. „În fiecare zi avem un pachet de reforme. Referitor la comasarea localităților, ne-am exprimat punctul de vedere. Nu suntem împotriva reformei, dar credem că nu se poate face în acest mod”, a explicat el.
Csoma Botond a invocat și angajamentele internaționale ale României, menționând Convenția privind protecția minorităților naționale a Consiliului Europei. Potrivit articolului 16 din convenție, limitele administrativ-teritoriale ale unei localități nu pot fi modificate dacă această schimbare ar afecta în defavoarea ponderii comunității etnice din zona respectivă.
UDMR respinge asumarea răspunderii pentru reorganizarea administrativă
Reprezentantul UDMR a precizat că formațiunea nu acceptă ca reforma administrației să fie adoptată prin asumarea răspunderii Guvernului. În opinia sa, proiectul trebuie pregătit prin consultări cu partidele politice și cu specialiștii, iar ulterior să fie supus dezbaterii în Parlament.
Csoma Botond consideră că actuala organizare administrativă a României are nevoie de schimbări, dar atrage atenția că o asemenea intervenție nu poate fi făcută în grabă și fără o analiză amănunțită. „Nicidecum nu suntem de acord ca această reformă să se facă prin angajarea răspunderii Guvernului. Cred că trebuie să elaborăm un proiect cu participarea clasei politice, cu participarea specialiștilor, să avem un proiect, după aceea să dezbatem acest proiect în Parlamentul României și să ajungem la o concluzie”, a declarat el.
Deputatul a insistat că reorganizarea trebuie analizată separat pentru fiecare regiune, ținând cont de realitățile locale, și a subliniat că politicienii nu au singuri expertiza necesară pentru a stabili o nouă structură administrativ-teritorială.
UDMR exclude o colaborare cu AUR pentru moțiunea de cenzură
Întrebat dacă Uniunea va iniția sau va vota o moțiune de cenzură în eventualitatea în care Guvernul își asumă răspunderea pe reforma administrației, Csoma Botond a confirmat că această variantă se află printre opțiunile analizate. Liderul deputaților UDMR a precizat însă că formațiunea nu intenționează să aibă o asociere politică cu AUR și că ar putea apela la sprijinul altor partide parlamentare pentru un asemenea demers.
„Sigur nu dorim să avem nicio legătură politică cu partidul AUR, dar vom uza de toate mijloacele parlamentare pe care le avem, inclusiv depunerea unui moțiuni de cenzură cu alte partide, nu cu partidul AUR. Da, luăm în calcul și acest scenariu”, a declarat Csoma Botond.
Reorganizarea localităților, analizată și prin prisma comunităților etnice
Deputatul UDMR a cerut ca la elaborarea reformei să participe nu doar reprezentanții partidelor, ci și experți din domenii relevante, inclusiv sociologi și specialiști de la Academia Română. El a argumentat că o reorganizare administrativ-teritorială are consecințe importante asupra comunităților și nu trebuie tratată ca o simplă problemă legată de numărul primarilor sau al aleșilor locali.
Csoma Botond a atras atenția că modificarea granițelor dintre localități ar putea schimba ponderea comunității maghiare în anumite zone, astfel încât aceasta să devină minoritară în localități unde în prezent nu se află în această situație. „Ar trebui să ne așezăm la masă și să discutăm punctual. Nu numai politicieni, vreau să subliniez, eu cred că avem nevoie de tehnocrați și de specialiști pentru această inițiativă, de la Academia Română, sociologi. Politicul nu se descurcă singur”, a afirmat el.
Deputatul a explicat că îngrijorarea Uniunii privește efectele pe care comasarea localităților le-ar putea avea asupra reprezentării comunității maghiare. „Nu funcția de primar e importantă, ci situația comunității. Nu e problema cu primarii, e o falsă problemă. Eu vă spun sincer – nu e problema cu primarii. Deci, e o problemă cu acea comunitate pe care o reprezentăm noi în Parlamentul României”, a mai spus Csoma Botond.
Vrei să vezi mai des știrile Reflect 360 în Google? Adaugă publicația la sursele tale preferate.
Adaugă la sursele preferate pe Google