Decarbonizarea industriei prelucrătoare din România: Un miliard de euro pentru un viitor incert
Într-o lume în care schimbările climatice și tranziția verde sunt pe buzele tuturor, Comisia Europeană a decis să aloce un miliard de euro pentru decarbonizarea industriei prelucrătoare din România. Această decizie, dezvăluită recent de Cotidianul Național, a fost luată în contextul vânzării certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră. Însă, această alocare financiară ridică semne de întrebare cu privire la viitorul forței de muncă din România și la impactul pe termen lung asupra agriculturii și industriei prelucrătoare.
Automatizarea și robotizarea: soluții sau amenințări?
Sprijinul financiar va fi destinat exclusiv celor care vor electrifica, hidrogeniza, și, mai ales, automatiza și robotiza echipamentele și instalațiile industriale. În acest context, se pune întrebarea: cât de competitivi vor fi operatorii economici români după ce vor efectua aceste investiții, având în vedere costurile energiei din România? De asemenea, utilizarea hidrogenului din surse regenerabile pentru procesele de producție este menționată, deși tehnologia în acest domeniu nu este încă matură sau rentabilă.
Redirecționarea fondurilor de mediu: o soluție eficientă?
O parte importantă a acestui plan implică redirecționarea banilor de la Fondul de Mediu către industria prelucrătoare. La 30 septembrie 2024, Administrația Fondului pentru Mediu a raportat un sold necheltuit semnificativ, de peste 6 miliarde de lei, ceea ce subliniază incapacitatea acesteia de a cheltui sume considerabile pentru programele dezvoltate. În acest context, se propune înființarea unui Program Național pentru Sprijinul Marii Industrii, menit să răspundă nevoilor de tranziție verde și digitală și să susțină adoptarea noilor tehnologii.
Viitorul industriei prelucrătoare: o perspectivă incertă
Guvernul subliniază că neadoptarea acestui act normativ ar putea duce la o scădere a contribuției industriei prelucrătoare atât la formarea brută de capital fix, cât și la reducerea valorii adăugate la nivelul economiei naționale. În acest context, abordarea Comisiei Europene de a susține robotizarea și automatizarea în fabrici ridică întrebări despre viitorul forței de muncă din România și despre modul în care aceste măsuri vor afecta agricultura și industria prelucrătoare pe termen lung.
În așteptarea verdictului: cazul judecătoarei Daniela Panioglu
În altă ordine de idei, judecătoarea Daniela Panioglu de la Curtea de Apel București se află într-o situație tensionată, așteptând verdictul final al Completului de 5 ICCJ cu privire la excluderea sa din magistratură. Surse apropiate judecătoarei sugerează că aceasta nu ar trebui să își facă griji, având în vedere șansele mari ca excluderea să fie anulată, similar cu alte patru excluderi anterioare care au fost întoarse de ICCJ. În acest context, rămâne de văzut dacă ICCJ va păstra tendința de anulare a excluderilor anterioare, oferindu-i astfel o nouă șansă de a continua activitatea în domeniul judiciar.
Sursa: IncisivdePrahova.ro