Profilul psihologic al lui Ilie Bolojan: „Un președinte care evită rigorile instituționale poate transmite un mesaj periculos”

Profilul psihologic al unui lider controversat: Ilie Bolojan

Deciziile și gesturile lui Ilie Bolojan, președintele interimar al României, au stârnit o dezbatere intensă în spațiul public. Alegerea sa de a locui la Palatul Cotroceni timp de 100 de zile, pentru a reduce cheltuielile cu cazarea și transportul, a fost percepută de unii ca un simbol al austerității, iar de alții ca o strategie populistă. Această abordare neconvențională ridică întrebări despre echilibrul dintre simbolistica funcției prezidențiale și dorința de a fi perceput ca un lider apropiat de cetățeni.

Psihiatrul Gabriel Diaconu subliniază că aceste gesturi, deși aparent calculate, pot avea implicații profunde asupra percepției publice. Refuzul rigorilor instituționale, precum renunțarea la protocolul prezidențial sau la măsurile stricte de securitate, poate transmite un mesaj ambiguu. În timp ce unii pot vedea în aceste acțiuni o încercare de a coborî în mijlocul oamenilor, alții le pot interpreta ca o subminare a autorității funcției supreme în stat.

Între austeritate și simbolistica instituțională

Decizia lui Bolojan de a călători cu un avion de linie și de a se comporta ca un cetățean obișnuit a fost analizată ca o încercare de a se distanța de imaginea predecesorului său, Klaus Iohannis. Psihiatrul Diaconu atrage atenția asupra riscurilor asociate cu astfel de gesturi: „Când deții funcția supremă în stat, trebuie să respecți eticheta prezidențială și regulile de protocol. Nu este vorba doar de un individ, ci de simbolistica instituției.”

În acest context, Palatul Cotroceni nu este doar o reședință, ci un simbol al autorității și continuității statului. Alegerea de a locui acolo poate fi interpretată ca o reafirmare a acestei simbolistici, dar și ca o încercare de a proiecta imaginea unui lider modest. Totuși, această dualitate poate genera confuzie în rândul cetățenilor, mai ales într-o perioadă de instabilitate politică.

Populism sau strategie calculată?

Criticii lui Bolojan sugerează că gesturile sale ar putea fi o „perdea de fum”, menită să distragă atenția de la problemele reale ale guvernării. Psihiatrul Diaconu avertizează că dorința de a fi perceput drept „un om obișnuit” nu trebuie să compromită percepția de autoritate a funcției prezidențiale. Comparând situația cu alți lideri internaționali, el subliniază absurditatea unei astfel de abordări: „Este ca și cum Macron ar renunța la protecția de stat sau Donald Trump ar merge cu metroul la Casa Albă.”

Într-o societate în care încrederea în instituții este deja fragilă, gesturile populiste pot avea un efect contrar celui dorit. Românii nu mai sunt impresionați de simboluri de austeritate, ci caută lideri care să inspire încredere prin fapte concrete și prin respectarea valorilor democratice.

Un mesaj periculos pentru democrație?

Refuzul rigorilor instituționale de către un lider de stat poate avea consecințe grave asupra imaginii internaționale a României. Într-un context global în care securitatea și protocolul sunt esențiale, astfel de gesturi pot fi percepute ca o slăbiciune sau ca o lipsă de respect pentru funcția prezidențială. Diaconu concluzionează că „un președinte care refuză rigorile instituționale poate transmite un mesaj periculos”.

În cele din urmă, deciziile lui Ilie Bolojan reflectă o tensiune profundă între dorința de a fi perceput ca un lider al poporului și necesitatea de a respecta simbolistica și autoritatea funcției prezidențiale. Această dualitate ridică întrebări fundamentale despre natura leadershipului și despre așteptările societății față de cei care dețin puterea.

Sursa: www.realitatea.net/stiri/politica/ce-se-stie-despre-ilie-bolojan-presedintele-interimar-care-sfideaza-conventiile-profilul-psihologic-al-politicianului_67b109eb7a580f1335424c63