Libertatea de exprimare: Drept fundamental sau abuz mascat?
Într-un context tensionat, ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, a răspuns acuzațiilor conform cărora Poliția Română ar practica o formă de poliție politică. Acuzațiile, venite din partea unor politicieni din opoziție, au fost intensificate de interpelarea deputatei AUR, Lidia Vadim Tudor, care a susținut că intervențiile poliției ar încălca libertatea de exprimare, un drept fundamental consfințit de Constituția României.
Predoiu a subliniat că libertatea de exprimare, deși garantată de Constituție, nu este un drept absolut. Articolul 30 din Constituție prevede clar limitele în care acest drept poate fi exercitat, incluzând răspunderea civilă și penală pentru depășirea acestor limite. Ministrul a reiterat că libertatea de a vorbi nu echivalează cu libertatea de a jigni sau de a instiga la violență, iar intervențiile autorităților au avut loc exclusiv în situații în care aceste limite au fost încălcate.
Poliția Română: Gardian al legii sau instrument politic?
Ministrul a respins categoric acuzațiile de poliție politică, afirmând că intervențiile poliției și ale parchetelor au fost motivate de necesitatea protejării drepturilor fundamentale ale cetățenilor, precum dreptul la reputație și imagine, dar și de menținerea ordinii publice. Predoiu a explicat că rețelele sociale, fiind considerate spațiu public, sunt supuse acelorași reguli ca și spațiul fizic, inclusiv în ceea ce privește propaganda electorală sau instigările la violență.
El a subliniat că Ministerul Afacerilor Interne acționează strict în baza legii și că orice schimbare în modul de operare al poliției trebuie să fie inițiată de Parlament, prin modificarea legislației. În acest sens, ministrul a reafirmat angajamentul instituției pentru respectarea drepturilor și libertăților fundamentale, inclusiv a dreptului la liberă exprimare.
Un echilibru fragil între drepturi și responsabilități
Predoiu a evidențiat că milioane de cetățeni își exprimă zilnic opiniile în mod liber, beneficiind de protecția oferită de instituțiile statului. Totuși, el a atras atenția asupra faptului că exercitarea unui drept nu trebuie să încalce alte drepturi fundamentale. În cazurile în care au fost aplicate sancțiuni, acestea au fost, în general, avertismente, iar intervențiile poliției s-au desfășurat cu calm și moderație.
Ministrul a concluzionat că dialogul deschis cu societatea este esențial pentru consolidarea încrederii cetățenilor în instituțiile statului. România, ca stat democratic, trebuie să asigure un echilibru între libertatea de exprimare și respectarea ordinii constituționale, astfel încât să fie garantate drepturile tuturor cetățenilor.