CSM respinge ferm modificările legislative: un sistem judiciar în derivă?
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a respins categoric proiectul de lege privind modificarea pensiilor magistraților, aflat în dezbatere la Camera Deputaților. Această decizie vine pe fondul unei instabilități legislative cronice, care amenință să destabilizeze grav sistemul judiciar din România. Proiectul propus de liderii coaliției de guvernare introduce schimbări majore, precum creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani până în 2045 și condiții restrictive de vechime, dar este considerat de CSM drept o intervenție normativă lipsită de justificare.
Reforma legislativă: între instabilitate și consecințe grave
CSM subliniază că modificările propuse vin la doar un an după adoptarea Legii nr. 282/2023, care a introdus deja schimbări semnificative în regimul de pensionare al magistraților. Creșterea vârstei de pensionare la 60 de ani, eliminarea vechimilor din alte funcții juridice și plafonarea pensiilor au fost măsuri menite să stabilizeze sistemul. Cu toate acestea, o nouă intervenție legislativă, fără o justificare clară, riscă să afecteze grav stabilitatea normativă și să creeze haos în sistemul judiciar.
Un sistem judiciar sub presiune: resursele umane, în colaps?
Un aspect critic evidențiat de CSM este impactul asupra resurselor umane din sistemul judiciar. În perioada 2021-2023, un val masiv de pensionări a redus semnificativ numărul magistraților activi, iar noile modificări legislative ar putea accelera acest fenomen. Datele actuale sunt alarmante: peste 75% dintre judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție și aproape 18% dintre procurorii de la parchetele de pe lângă curțile de apel îndeplinesc deja condițiile de pensionare. Orice incertitudine suplimentară ar putea genera plecări masive, destabilizând grav funcționarea instanțelor și parchetelor.
Principiul securității juridice, încălcat?
CSM atrage atenția asupra încălcării principiului securității juridice și al încrederii legitime prin modificările legislative repetate. Coexistența a trei regimuri de pensionare diferite, într-un interval de timp extrem de scurt, subminează stabilitatea normativă și creează discriminări între generațiile de magistrați. În plus, reducerea cuantumului pensiei la 65% din veniturile realizate în ultimele 48 de luni contravine jurisprudenței Curții Constituționale, care impune respectarea independenței justiției și a securității financiare a magistraților.
Un viitor incert pentru justiția română
Plenul CSM avertizează că adoptarea acestui proiect legislativ ar putea avea consecințe dezastruoase pe termen lung. Instabilitatea legislativă, combinată cu o gestionare defectuoasă a resurselor umane, riscă să afecteze grav calitatea actului de justiție. Într-un context în care sistemul judiciar este deja monitorizat de Comisia Europeană, orice măsură care subminează funcționarea acestuia ar putea avea repercusiuni semnificative asupra statului de drept în România.