Criza energetică de Paște: Realitate sau alarmism?
Într-un context marcat de speculații și predicții apocaliptice privind un posibil colaps al sistemului energetic național, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a oferit o perspectivă diferită, subliniind gestionarea impecabilă a echilibrului dintre producție și consum în perioada sărbătorilor pascale. În ciuda presiunilor semnificative resimțite în zone precum București, Craiova și Slatina, sistemul a rămas stabil, evitând orice incident major.
Strategii și măsuri proactive: cheia succesului
Burduja a evidențiat importanța planificării riguroase și a coordonării eficiente între diversele entități implicate. Pregătirile pentru această perioadă au început cu trei săptămâni înainte, incluzând scenarii detaliate, analize și măsuri preventive. Printre acestea, s-au numărat teste de capabilitate pentru centralele fotovoltaice și instalațiile de stocare, precum și ajustări controlate ale producției în funcție de cerere.
Rolul centralelor nucleare și al stocării energiei
Un aspect esențial al strategiei a fost menținerea funcționării la capacitate maximă a reactoarelor de la Cernavodă, care au asigurat jumătate din producția de energie în momentele de consum minim. În paralel, instalațiile de stocare au absorbit un nivel record de energie reactivă, demonstrând eficiența investițiilor recente în acest sector. De la începutul anului 2024, capacitatea de stocare a crescut semnificativ, iar proiectele în desfășurare promit să consolideze și mai mult această infrastructură.
Un sistem energetic rezilient și flexibil
Ministrul a subliniat că succesul acestei perioade s-a datorat atât profesionalismului echipelor implicate, cât și flexibilității mixului energetic național. De la hidrocentrale și termocentrale până la surse regenerabile, toate au contribuit la menținerea echilibrului. Exporturile de energie, deși modeste, au jucat un rol important în stabilizarea sistemului.
Perspective pentru viitor
Privind înainte, Burduja a exprimat încrederea că investițiile în rețele, capacități de producție și stocare vor transforma sistemul energetic al României într-unul mai robust și competitiv până în 2028. Proiectele finanțate prin PNRR și Fondul pentru Modernizare sunt esențiale pentru atingerea acestui obiectiv.
Concluzii implicite: lecții dintr-o criză evitată
Departe de scenariile catastrofice vehiculate, gestionarea sistemului energetic în perioada Paștelui a demonstrat că o combinație de planificare strategică, investiții inteligente și coordonare eficientă poate preveni crizele. Această experiență oferă un model de bune practici pentru viitor, subliniind importanța unei abordări proactive și integrate în sectorul energetic.