AEP propune o lege nouă pentru alegerile anticipate: ce se schimbă pentru votul din diaspora
Autoritatea Electorală Permanentă pregătește un proiect de lege care ar urma să reglementeze organizarea alegerilor parlamentare anticipate, a anunțat președintele instituției, Adrian Țuțuianu. Proiectul va fi publicat în transparență publică săptămâna viitoare și ar trebui adoptat înainte de o eventuală dizolvare a Parlamentului, pentru ca termenul scurt de organizare a scrutinului să nu afecteze exercitarea dreptului de vot.
Potrivit șefului AEP, Legea 208/2015 a fost concepută pentru alegerile care au loc la termen. La scrutinul parlamentar din 2024, data votului a fost anunțată cu aproximativ patru-cinci luni înainte. În cazul alegerilor anticipate, Constituția prevede un termen de cel mult trei luni de la dizolvarea Parlamentului, ceea ce face ca același mecanism să nu poată fi aplicat.
Cele mai dificile etape într-un astfel de calendar sunt înscrierea pentru votul prin corespondență, trimiterea și returnarea buletinelor de vot, precum și organizarea secțiilor din străinătate. Țuțuianu a invocat, ca reper, aproximativ 950 de secții care ar trebui deschise în afara țării, raportat la ultimele alegeri.
Proiectul prevede ca data alegerilor anticipate să fie stabilită cu cel puțin 75 de zile înainte de vot. Unele termene electorale ar fi scurtate, dar AEP susține că le-ar păstra pe cele necesare exercitării dreptului de vot.
Românii care vor să voteze în străinătate s-ar putea înregistra online în Registrul electoral începând cu a treia zi de la dizolvarea Parlamentului. Pentru votul prin corespondență, înscrierea ar urma să se încheie cu 45 de zile înaintea scrutinului. De asemenea, proiectul prevede reducerea la jumătate a numărului minim de susținători necesar pentru depunerea candidaturilor.
AEP estimează că organizarea unui scrutin anticipat ar costa aproximativ 112–113 milioane de euro, cu circa 30% mai mult decât alegerile din 2024, pe fondul creșterii prețurilor și tarifelor. Țuțuianu a atras atenția asupra necesității de a asigura fondurile pentru organizarea votului.
După publicarea proiectului în transparență, acesta ar trebui preluat ca inițiativă legislativă și să parcurgă procedura parlamentară. Anunțul instituției nu înseamnă, prin urmare, că au fost convocate alegeri anticipate.
Constituția îi permite președintelui să dizolve Parlamentul numai după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, dacă Legislativul nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului în 60 de zile de la prima solicitare și respinge cel puțin două solicitări de învestitură. Dizolvarea este o posibilitate, nu o obligație a șefului statului.