România în fața provocărilor energetice: Paștele și echilibrul fragil al sistemului
Într-un context marcat de suprapunerea sărbătorilor pascale ortodoxe și catolice, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a oferit asigurări că România nu se va confrunta cu pene de curent sau blackout-uri. Totuși, sistemul energetic național va fi supus unui stres considerabil, reflectând o problemă care depășește granițele țării și afectează întreaga regiune europeană.
Burduja a explicat că, în condițiile unui consum energetic extrem de scăzut, specialiștii sunt nevoiți să implementeze măsuri drastice pentru a menține echilibrul între producție și consum. Această situație, denumită „gol de sarcină” în limbaj tehnic, apare atunci când energia produsă depășește cu mult cererea, iar posibilitățile de export sunt limitate.
Măsuri fără precedent pentru gestionarea surplusului energetic
În cadrul ședinței Comandamentului Energetic, au fost stabilite măsuri excepționale pentru a preveni dezechilibrele. Hidroelectrica, de exemplu, va opri aproape toate hidroagregatele, reducând producția hidro la aproape zero. Complexul Energetic Oltenia va funcționa la capacitate minimă, cu doar două grupuri energetice active, iar Elcen București va furniza exclusiv agent termic, fără a produce energie electrică.
Mai mult, Nuclearelectrica va reduce producția celor două reactoare CANDU de la Cernavodă cu 10-20%, o decizie rar întâlnită în istoria recentă a sectorului energetic românesc. Aceste măsuri sunt completate de apeluri către prosumatori, care sunt încurajați să oprească invertoarele panourilor fotovoltaice pentru a diminua presiunea asupra rețelei.
Un consum energetic redus la jumătate
Estimările pentru prima zi de Paște indică un consum de aproximativ 2.500 MW, o valoare semnificativ mai mică decât într-o zi obișnuită de duminică, când consumul poate ajunge la 5.000 MW. Această scădere dramatică subliniază necesitatea unor ajustări rapide și eficiente în producția de energie, pentru a evita riscurile asociate unui surplus energetic.
Ministrul Energiei a subliniat că toate scenariile, inclusiv cele mai pesimiste, au fost luate în calcul, iar planurile de acțiune sunt în continuă adaptare. Producția Hidroelectrica, de exemplu, poate fi ajustată în funcție de evoluția producției din alte surse, iar bateriile furnizorilor de servicii de stocare sunt pregătite să absoarbă energia în exces.
Un sistem sub presiune, dar fără motive de panică
Deși situația este complexă, Burduja a declarat că, pe baza datelor actuale, nu există motive de îngrijorare majoră. Sistemul energetic românesc dispune de resursele necesare pentru a face față provocărilor, iar măsurile implementate sunt menite să asigure stabilitatea și continuitatea furnizării de energie electrică.
Cu toate acestea, această situație evidențiază vulnerabilitățile structurale ale sistemului energetic, care necesită o gestionare atentă și o planificare strategică pe termen lung. În timp ce măsurile de urgență pot preveni crizele imediate, soluțiile durabile rămân esențiale pentru a asigura reziliența energetică a României în fața unor provocări similare viitoare.