Ministerul Educației interzice cursurile în trei schimburi: o decizie radicală, dar insuficient explicată
Într-un anunț care a stârnit controverse, ministrul Educației, Daniel David, a declarat că, începând cu anul școlar 2025-2026, organizarea cursurilor în trei schimburi va fi interzisă prin lege. Această măsură, considerată de oficiali drept o soluție pentru îmbunătățirea calității actului educațional, ridică însă numeroase întrebări legate de implementare și de impactul asupra școlilor supraaglomerate.
Ministrul a subliniat că acest sistem de organizare a cursurilor reprezintă „o problemă majoră” care afectează procesul educațional, dar nu a oferit detalii concrete despre modul în care vor fi gestionate situațiile din unitățile de învățământ unde infrastructura este insuficientă. Deși legislația actuală descurajează această practică, excepțiile continuă să existe, ceea ce indică o lipsă de soluții viabile pentru problemele structurale ale sistemului educațional.
Problema infrastructurii școlare: o criză ignorată?
Decizia de a interzice cursurile în trei schimburi scoate la lumină o realitate dureroasă: infrastructura școlară din România este departe de a putea susține un sistem educațional modern și eficient. În multe școli, lipsa sălilor de clasă și a resurselor necesare obligă elevii și profesorii să se adapteze unor condiții improprii, care afectează atât procesul de predare, cât și cel de învățare.
Deși măsura anunțată de Ministerul Educației pare să fie un pas înainte, ea nu abordează problema de fond. Fără investiții semnificative în construcția de noi unități școlare și în modernizarea celor existente, interzicerea cursurilor în trei schimburi riscă să devină doar o altă decizie birocratică, lipsită de impact real asupra calității educației.
Impactul asupra elevilor și profesorilor
Organizarea cursurilor în trei schimburi nu este doar o problemă logistică, ci și una care afectează profund viața elevilor și a profesorilor. Programul prelungit și fragmentat duce la oboseală, scăderea concentrării și, implicit, la rezultate mai slabe. În plus, lipsa unui program stabil afectează și viața de familie a elevilor, reducând timpul alocat activităților extracurriculare și odihnei.
Profesorii, la rândul lor, sunt nevoiți să facă față unor condiții de muncă dificile, care le afectează performanța și sănătatea. În acest context, măsura anunțată de Ministerul Educației ar putea aduce beneficii semnificative, dar doar dacă este însoțită de soluții concrete pentru rezolvarea problemelor de infrastructură.
Un viitor incert pentru școlile din România
Deși interzicerea cursurilor în trei schimburi este un pas în direcția corectă, lipsa unui plan clar de implementare și a unor investiții adecvate ridică semne de întrebare cu privire la eficiența acestei măsuri. Fără o strategie bine definită, există riscul ca această decizie să creeze noi probleme, în loc să le rezolve pe cele existente.
În final, rămâne de văzut dacă Ministerul Educației va reuși să transforme această inițiativă într-un succes sau dacă va rămâne doar o altă promisiune nerealizată, într-un sistem educațional care continuă să se confrunte cu provocări majore.