Elevii revin la școală: un calendar fragmentat și o vacanță de schi controversată
După mai bine de două săptămâni de vacanță prilejuită de sărbătorile de iarnă, elevii din România se întorc în bănci pentru a începe modulul trei al anului școlar. Totuși, această perioadă de studiu va fi una scurtă, fiind urmată de o nouă vacanță în luna februarie, cunoscută sub denumirea de „Vacanța de schi”. Această vacanță, deși aparent un prilej de relaxare, ridică întrebări legate de fragmentarea excesivă a anului școlar și de impactul asupra procesului educațional.
Structura anului școlar 2025 reflectă o organizare descentralizată, fiecare inspectorat școlar județean având libertatea de a decide perioada exactă a vacanței de februarie. Astfel, 23 de județe, inclusiv București și Ilfov, au optat pentru intervalul 17-21 februarie, în timp ce alte 18 județe au ales perioada 24-28 februarie. În mod singular, județul Bistrița-Năsăud a stabilit vacanța între 10 și 14 februarie. Această diversitate de date creează un peisaj educațional fragmentat, cu implicații asupra coerenței și uniformității procesului de învățare.
Fragmentarea anului școlar: o soluție sau o problemă?
Structura modulară a anului școlar 2025 este un exemplu al încercării de a adapta calendarul educațional la nevoile locale. Modulul trei, care începe pe 8 ianuarie, se va încheia fie pe 7 februarie, fie pe 14 sau 21 februarie, în funcție de deciziile locale. Această flexibilitate, deși bine intenționată, poate genera confuzie și inegalități între județe. În plus, vacanța de o săptămână din februarie, urmată de modulul patru, care se întinde până pe 17 aprilie, ridică întrebări despre continuitatea procesului educațional și despre impactul asupra elevilor și profesorilor.
Criticii acestui sistem susțin că fragmentarea excesivă a anului școlar poate afecta negativ ritmul de învățare al elevilor. Fiecare întrerupere necesită o perioadă de readaptare, ceea ce poate duce la pierderi de timp prețios și la dificultăți în acoperirea materiei. Pe de altă parte, susținătorii acestei structuri argumentează că pauzele frecvente pot reduce stresul și oboseala acumulată, oferind elevilor și profesorilor ocazia de a se reface.
Un calendar educațional sub semnul diversității
În ciuda controverselor, structura anului școlar 2025 continuă să fie un exemplu de descentralizare în educație. După vacanța de februarie, modulul patru va începe fie pe 17 februarie, fie pe 24 februarie sau 3 martie, în funcție de județ, și se va încheia pe 17 aprilie. Urmează o vacanță de primăvară între 18 și 27 aprilie, iar modulul cinci, ultimul din acest an școlar, se va desfășura între 28 aprilie și 20 iunie. Vacanța de vară va începe pe 21 iunie și se va încheia pe 7 septembrie.
Acest calendar diversificat reflectă o încercare de a adapta educația la nevoile locale, dar ridică întrebări despre echitatea și eficiența unui sistem atât de fragmentat. În timp ce unii elevi și părinți apreciază flexibilitatea, alții se confruntă cu dificultăți logistice și cu provocări legate de continuitatea procesului educațional.
Impactul asupra elevilor și profesorilor
În contextul unui sistem educațional deja marcat de provocări, fragmentarea anului școlar adaugă un strat suplimentar de complexitate. Elevii trebuie să se adapteze constant la schimbări de ritm, iar profesorii sunt nevoiți să își ajusteze planurile de lecție pentru a se încadra în perioadele scurte de studiu. În plus, părinții se confruntă cu dificultăți în organizarea programului familial, mai ales în cazul în care au copii care învață în județe diferite, cu calendare școlare distincte.
În concluzie, structura anului școlar 2025 reflectă o încercare de a echilibra nevoile locale cu cerințele unui sistem educațional național. Totuși, rămâne de văzut dacă această abordare va reuși să îmbunătățească experiența educațională a elevilor sau dacă va genera mai multe probleme decât soluții.