România eșuată: elevii liceeni în fața crizei alimentare
Un tablou sumbru al sistemului educațional din România dezvăluie o realitate tulburătoare: 1 din 10 elevi de liceu se confruntă frecvent cu lipsa mâncării suficiente. Această situație, documentată de un studiu recent, scoate la lumină o problemă profundă, care transcende granițele educației și pătrunde în sfera drepturilor fundamentale ale copilului.
Programul „România Educată”, promovat ca un pilon al dezvoltării naționale, pare să fi eșuat lamentabil. În loc să ofere soluții concrete, acesta lasă în urmă generații de tineri care se luptă nu doar cu lipsa resurselor educaționale, ci și cu nesiguranța alimentară. Studiul realizat pe un eșantion reprezentativ de 4.577 de elevi din 76 de licee din țară arată că 4% dintre aceștia se confruntă zilnic sau aproape zilnic cu lipsa hranei, iar alte procente semnificative indică dificultăți recurente.
Costurile educației: o povară insuportabilă
Cheltuielile asociate frecventării liceului sunt considerate „prea mari” de 19% dintre elevi. Aceste costuri includ rechizite, transport, cazare și, desigur, mâncarea. Elevii de la profilurile Pedagogic, Tehnic și Resurse naturale resimt cel mai acut această povară, cu procente alarmante de 33%, 25% și, respectiv, 26% care consideră că școlarizarea este inaccesibilă financiar.
Aceste date relevă o inegalitate structurală în accesul la educație, care perpetuează un cerc vicios al sărăciei și al excluziunii sociale. Elevii din clasa a XII-a, aflați în pragul examenului de bacalaureat, sunt cei mai afectați, ceea ce ridică întrebări serioase despre sustenabilitatea sistemului educațional românesc.
Nesiguranța alimentară și performanța școlară
Raportul PISA 2022 al OCDE confirmă că nesiguranța alimentară persistentă este asociată cu rezultate de învățare inferioare. România ocupă antepenultimul loc în Europa în ceea ce privește accesul la hrană, depășind doar Kosovo și Albania. Această situație nu doar că subminează performanța academică, dar afectează și sănătatea fizică și mentală a elevilor.
Consumul ridicat de alimente nesănătoase, precum dulciuri, fast-food și băuturi carbogazoase, completează acest peisaj îngrijorător. În loc să beneficieze de o nutriție adecvată, mulți elevi recurg la soluții ieftine și dăunătoare, ceea ce agravează problemele de sănătate și scade capacitatea de concentrare și învățare.
Un viitor incert pentru generațiile tinere
Aceste concluzii trag un semnal de alarmă asupra incapacității sistemului de a răspunde nevoilor de bază ale elevilor. Într-o țară care aspiră la modernizare și integrare europeană, astfel de realități sunt inacceptabile. Lipsa unei strategii coerente și a finanțării adecvate nu doar că perpetuează inegalitățile, dar compromite viitorul unei întregi generații.
Într-un context în care educația ar trebui să fie un instrument de emancipare și progres, România pare să își abandoneze tinerii în fața unor provocări insurmontabile. Fără intervenții urgente și substanțiale, riscul este ca aceste probleme să devină cronice, afectând nu doar indivizii, ci și societatea în ansamblu.