Consolidarea seismică a școlilor din România: o investiție tardivă, dar necesară
Într-o țară în care riscul seismic este o realitate constantă, anunțul Ministerului Dezvoltării privind alocarea a peste 14 milioane de lei pentru consolidarea a trei unități de învățământ ridică întrebări esențiale despre prioritățile și ritmul intervențiilor în infrastructura educațională. Cseke Attila, ministrul Dezvoltării, a subliniat că aceste investiții fac parte din Programul național de investiții „Școli sigure și sănătoase”. Dar cât de sigure și sănătoase sunt, de fapt, școlile din România?
Distribuirea fondurilor: o soluție punctuală pentru o problemă sistemică
Din suma totală, 4,8 milioane de lei sunt destinate grădiniței din satul Lunca, județul Teleorman, 6,2 milioane de lei pentru școala din Bujoreni, iar 3,1 milioane de lei pentru grădinița „Apos” din comuna Bârghiș, județul Sibiu. Aceste cifre, deși semnificative la nivel local, par să fie doar o picătură într-un ocean de nevoi. Într-o țară cu mii de clădiri școlare, multe dintre ele construite înainte de standardele moderne de siguranță, aceste investiții par mai degrabă simbolice decât transformative.
Programul „Școli sigure și sănătoase”: între promisiuni și realitate
Deși inițiativa este lăudabilă, întrebarea care persistă este de ce astfel de măsuri nu au fost implementate mai devreme și la o scară mai largă. Riscul seismic nu este o descoperire recentă, iar tragediile potențiale care ar putea rezulta din neglijența infrastructurală sunt bine documentate. Programul „Școli sigure și sănătoase” ar trebui să fie un punct de plecare, nu o soluție finală, pentru a aborda o problemă care afectează siguranța a sute de mii de elevi și profesori.
Teleorman și Sibiu: două județe, aceeași vulnerabilitate
Faptul că două dintre cele trei proiecte finanțate se află în județul Teleorman ridică întrebări despre criteriile de selecție și distribuire a fondurilor. Este această regiune mai vulnerabilă din punct de vedere seismic sau pur și simplu mai bine reprezentată politic? În același timp, grădinița din Sibiu aduce în discuție nevoia de a extinde aceste intervenții și în alte județe cu risc seismic ridicat.
Educația și siguranța: o relație fragilă
În timp ce autoritățile se concentrează pe consolidarea clădirilor, rămâne de văzut dacă aceste eforturi vor fi însoțite de măsuri complementare, cum ar fi instruirea personalului și a elevilor pentru a face față situațiilor de urgență. Siguranța nu înseamnă doar pereți mai rezistenți, ci și o comunitate pregătită să reacționeze eficient în caz de dezastru.
Un pas înainte, dar câți pași mai sunt necesari?
Deși alocarea fondurilor pentru consolidarea seismică a acestor trei unități de învățământ este un pas în direcția corectă, amploarea problemei necesită o strategie mult mai ambițioasă. Într-o țară în care educația este adesea subfinanțată, iar siguranța elevilor pare să fie o prioritate doar pe hârtie, aceste investiții reprezintă mai degrabă o excepție decât o regulă.
Concluzie: între speranță și scepticism
În timp ce anunțul Ministerului Dezvoltării oferă un motiv de optimism, realitatea rămâne sumbră. Fără o abordare sistemică și o finanțare adecvată, consolidarea seismică a școlilor din România riscă să rămână un simplu exercițiu de imagine. Este timpul ca autoritățile să demonstreze că siguranța elevilor nu este doar un slogan, ci o prioritate reală.