Publicitatea electorală sub lupa Biroului Electoral Central: o criză de legalitate?
Într-un context electoral tensionat, Biroul Electoral Central (BEC) a adus în atenția publicului o problemă alarmantă: peste jumătate din materialele publicitare politice analizate în mediul online încalcă legislația în vigoare. Dintr-un total de 69 de mesaje studiate, 39 au fost identificate ca fiind neconforme, ridicând semne de întrebare asupra transparenței și eticii în campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 2025.
Conform unui comunicat oficial al BEC, aceste materiale trebuie eliminate imediat, iar deciziile de sancționare vor fi publicate pe site-ul instituției. Această situație scoate la iveală o serie de deficiențe sistemice în modul în care actorii politici respectă regulile jocului democratic, punând sub semnul întrebării integritatea procesului electoral.
Reguli clare, încălcări flagrante
Hotărârea Autorității Electorale Permanente nr. 9/2025 stabilește cu precizie informațiile obligatorii pe care materialele publicitare politice trebuie să le conțină. Printre acestea se numără indicarea clară a naturii politice a materialului, identificarea candidatului sau a formațiunii politice care îl promovează, precum și detalii despre sursele de finanțare utilizate. În plus, materialele trebuie să includă mențiuni privind tehnicile de vizare a publicului-țintă, conform reglementărilor europene.
Cu toate acestea, constatările BEC demonstrează o ignorare sistematică a acestor cerințe. Lipsa transparenței în finanțarea campaniilor și utilizarea unor tehnici opace de promovare subminează încrederea publicului în procesul electoral și în actorii politici implicați.
O campanie electorală sub semnul opacității
Problema nu se limitează doar la încălcările legale. Această situație reflectă o tendință mai amplă de manipulare a opiniei publice prin mijloace digitale. Utilizarea tehnicilor de vizare a publicului-țintă, fără o informare adecvată, ridică întrebări serioase despre etica și responsabilitatea politică. Într-o eră a digitalizării, transparența devine nu doar o cerință legală, ci și o necesitate morală.
În plus, această criză scoate în evidență vulnerabilitățile cadrului legislativ actual. Deși reglementările există, aplicarea lor rămâne deficitară, iar sancțiunile nu par să descurajeze în mod eficient comportamentele neconforme. Astfel, se creează un cerc vicios în care încălcările devin norma, iar respectarea legii, excepția.
Implicațiile pentru democrație
Aceste încălcări nu sunt doar o problemă tehnică sau administrativă; ele au implicații profunde asupra calității democrației. Într-un sistem politic sănătos, campaniile electorale ar trebui să fie un spațiu al dezbaterii deschise și al competiției corecte. Însă, atunci când regulile sunt încălcate în mod sistematic, acest ideal devine imposibil de atins.
Mai mult, lipsa de transparență în publicitatea electorală poate amplifica polarizarea socială și poate alimenta neîncrederea în instituțiile democratice. Într-o perioadă în care democrațiile din întreaga lume se confruntă cu provocări majore, respectarea regulilor devine esențială pentru menținerea stabilității și legitimității politice.
Un apel la responsabilitate
În fața acestor constatări, devine evident că este nevoie de o schimbare de paradigmă. Actorii politici trebuie să își asume responsabilitatea pentru modul în care își desfășoară campaniile, iar instituțiile de reglementare trebuie să își consolideze capacitatea de a aplica legea. Doar printr-un efort comun se poate restabili încrederea publicului în procesul electoral și în democrație, în general.