Controversele financiare ale administrației Nicușor Dan: între legalitate și ambiguitate
Într-un context politic tensionat, acuzațiile de gestionare defectuoasă a fondurilor publice aduc în prim-plan figura primarului general al Capitalei, Nicușor Dan. Dezvăluirile recente, susținute de influencerul Vlad Mercori, ridică semne de întrebare asupra unor decizii administrative care implică sume considerabile de bani publici. În centrul atenției se află utilizarea serviciilor externe de avocatură, în ciuda existenței unui aparat juridic propriu în cadrul Primăriei Municipiului București.
OUG 2012: un precedent ignorat?
În 2012, o ordonanță de urgență stipula clar că instituțiile publice, inclusiv primăriile, nu pot angaja avocați externi decât în cazuri excepționale. În 2019, Asociația Salvați Bucureștiul, condusă de Nicușor Dan, invoca această ordonanță pentru a contesta acorduri-cadru privind achiziționarea serviciilor de consultanță juridică. Argumentele aduse atunci subliniau incompatibilitatea între contractele-cadru și utilizarea punctuală a acestor servicii. Totuși, odată ajuns primar, Nicușor Dan pare să fi schimbat direcția, aprobând contracte similare în 2022, contrar poziției sale anterioare.
Decizii administrative sau strategii financiare?
Criticii susțin că aceste decizii nu sunt doar o simplă schimbare de perspectivă, ci o strategie deliberată de a menține litigiile active. Potrivit lui Vlad Mercori, această abordare ar favoriza casele de avocatură angajate, care ar beneficia de sume uriașe din bugetul public. În doar trei ani, se estimează că peste 11 milioane de euro au fost direcționați către astfel de firme, ridicând întrebări serioase despre prioritățile financiare ale administrației locale.
Justiția ca instrument politic?
Un alt aspect controversat este refuzul repetat al primarului de a pune în aplicare decizii judecătorești definitive. Această practică, deși aparent legală, generează costuri suplimentare pentru bugetul local, prin despăgubiri acordate celor afectați. În plus, refuzul de a respecta hotărârile instanțelor alimentează percepția unei administrații care prioritizează interesele proprii în detrimentul cetățenilor.
Ambiguitatea morală și percepția publică
Deși nu există dovezi directe care să indice corupția, comportamentul lui Nicușor Dan este descris de critici ca fiind „alunecos”. Diferențele dintre discursurile publice și acțiunile administrative subliniază o discrepanță care erodează încrederea publicului. Controlul narativului prin platformele media și reinterpretarea deciziilor judecătorești contribuie la o imagine de ambiguitate morală, mai degrabă decât de transparență și integritate.
Impactul asupra bucureștenilor
În cele din urmă, costurile acestor decizii sunt suportate de cetățeni. Sumele alocate litigiilor și serviciilor externe de avocatură reprezintă resurse care ar putea fi investite în infrastructură, sănătate sau alte domenii prioritare. Într-un oraș care se confruntă cu multiple provocări, de la trafic la poluare, gestionarea eficientă a bugetului ar trebui să fie o prioritate absolută.
Un semnal de alarmă pentru viitor
Dezvăluirile recente ridică întrebări fundamentale despre responsabilitatea și etica în administrația publică. Într-un context electoral, aceste controverse devin un test al maturității politice și al capacității cetățenilor de a evalua critic performanța liderilor lor. Rămâne de văzut dacă aceste semnale de alarmă vor conduce la schimbări reale sau vor fi îngropate sub presiunea campaniilor electorale și a intereselor de moment.