Bugetul 2025: Promisiuni fără taxe, dar cu ambiții economice uriașe
Premierul Marcel Ciolacu a anunțat cu emfază că bugetul pentru anul 2025 nu va aduce modificări în privința taxelor și impozitelor, dar va prioritiza investițiile și dezvoltarea economică. Cu toate acestea, reducerea cheltuielilor statului cu 0,5 puncte procentuale ridică întrebări asupra sustenabilității acestui plan ambițios. Într-un context economic global incert, România își propune să atingă un PIB de 1.913 miliarde lei, cu o creștere ulterioară la 2.000 miliarde lei, echivalentul a 400 miliarde euro, până la mijlocul anului 2026.
Investițiile reprezintă 20% din cheltuielile totale, atingând un record de 150 de miliarde de lei. Această alocare masivă este justificată de premier prin necesitatea de a aduce România într-o „altă ligă economică”. Totuși, rămâne de văzut dacă aceste fonduri vor fi utilizate eficient sau dacă vor deveni victimele birocrației și corupției endemice.
Creșterea salariilor și protecția socială: Realitate sau iluzie?
Un alt punct central al bugetului este creșterea salariului minim la 4.050 lei și promisiunea unei majorări a câștigului salarial net cu 6,1%, peste nivelul inflației de 4,4%. De asemenea, guvernul susține că va continua să sprijine pensionarii cu venituri mici, însă aceste măsuri par mai degrabă paliative decât soluții sustenabile pentru reducerea inegalităților sociale. Într-un climat economic tensionat, protejarea puterii de cumpărare a românilor rămâne o provocare majoră.
În paralel, guvernul promite sprijin financiar pentru IMM-uri și economie, prin scheme de ajutor de stat incluse în Planul Bugetar Structural agreat cu Comisia Europeană. Cu toate acestea, întrebarea esențială este dacă aceste fonduri vor ajunge acolo unde este cea mai mare nevoie sau dacă vor fi deturnate spre interese particulare.
Fondurile europene: O miză istorică sau o oportunitate ratată?
Premierul a subliniat că exploatarea fondurilor europene reprezintă „cea mai mare miză” a acestui buget, cu o alocare de 4,6% din PIB, echivalentul a peste 17,5 miliarde euro. Aceste fonduri sunt destinate proiectelor de infrastructură, sănătate și educație, însă utilizarea lor eficientă depinde de capacitatea administrației de a implementa proiecte complexe într-un timp scurt.
Programul Anghel Saligny și PNDL primesc 11 miliarde lei, în timp ce proiectele PNRR beneficiază de 8,2 miliarde lei, iar cele din fonduri europene de 3,3 miliarde lei. Totuși, istoria recentă a României în gestionarea fondurilor europene ridică semne de întrebare asupra capacității de a absorbi aceste sume uriașe fără întârzieri și probleme majore.
Reducerea cheltuielilor statului: O sabie cu două tăișuri
Reducerea costurilor de funcționare a statului cu 0,5 puncte procentuale este prezentată ca o măsură de eficientizare, dar implică ajustări în cheltuielile de personal și bunuri și servicii. Această decizie ar putea avea consecințe negative asupra calității serviciilor publice, într-un moment în care cetățenii cer îmbunătățiri semnificative în domenii precum sănătatea și educația.
Premierul a declarat că suma alocată investițiilor trebuie să fie mai mare decât deficitul, justificând această decizie prin necesitatea de a finaliza autostrăzi, de a construi spitale noi și de a moderniza sistemul educațional. Cu toate acestea, rămâne de văzut dacă aceste promisiuni vor fi transformate în realitate sau dacă vor rămâne simple declarații politice.
Concluzii implicite: O economie pe muchie de cuțit
Bugetul pentru 2025 este prezentat ca un plan ambițios, dar riscant, care promite investiții record și creștere economică, fără a crește povara fiscală asupra cetățenilor. Cu toate acestea, succesul acestui plan depinde de capacitatea guvernului de a gestiona eficient resursele și de a evita capcanele birocratice și corupția. Într-un context economic global volatil, România se află într-un moment de răscruce, iar deciziile luate acum vor avea consecințe pe termen lung asupra stabilității și prosperității țării.