Guvernul și libertatea de exprimare: o relație tensionată înainte de alegeri
Într-un context politic deja tensionat, Guvernul României pare să fi adoptat o strategie controversată pentru a controla discursul public înainte de alegerile din 2024. Avocatul Toni Neacșu a adus în prim-plan prevederi dintr-o ordonanță de urgență care ridică semne de întrebare privind constituționalitatea și respectarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor.
Una dintre cele mai criticate măsuri este restrângerea timpului de votare pentru cetățenii din diaspora, o decizie care ar putea limita participarea acestora la procesul electoral. Această inițiativă a fost deja semnalată de Consiliul Legislativ ca fiind problematică, dar adevărata controversă se află în prevederile legate de libertatea de exprimare.
Campania electorală sub lupa cenzurii
Un alt aspect alarmant al ordonanței este reglementarea strictă a campaniei electorale, inclusiv a publicității pe rețelele sociale. În mod obișnuit, sancțiunile pentru nerespectarea regulilor electorale sunt aplicate partidelor politice și candidaților. Totuși, textul ordonanței introduce posibilitatea sancționării persoanelor fizice pentru activități desfășurate pe platforme precum Facebook sau TikTok. Această prevedere deschide ușa unor interpretări abuzive, care ar putea duce la suprimarea libertății de exprimare a cetățenilor obișnuiți.
Avocatul Toni Neacșu avertizează că aceste măsuri ar putea fi utilizate pentru a reduce la tăcere vocile critice din societate. Printr-o aplicare arbitrară, ordonanța ar putea transforma rețelele sociale din spații de dezbatere publică în zone de cenzură și control.
OUG și riscul abuzurilor
Problema principală rezidă în ambiguitatea textului legislativ, care permite interpretări largi și subiective. Într-un climat politic polarizat, astfel de prevederi pot deveni instrumente de intimidare și control, afectând nu doar actorii politici, ci și cetățenii care își exprimă opiniile în mediul online.
Aceste inițiative legislative ridică întrebări fundamentale despre direcția în care se îndreaptă democrația românească. În loc să faciliteze un proces electoral transparent și incluziv, Guvernul pare să prioritizeze măsuri care restrâng drepturile fundamentale, sub pretextul unei mai bune organizări.
Un precedent periculos
În cazul în care aceste prevederi vor fi adoptate, ele ar putea crea un precedent periculos pentru viitorul libertății de exprimare în România. Controlul discursului public prin mijloace legislative nu doar că subminează încrederea cetățenilor în instituțiile statului, dar și erodează fundamentele unei societăți democratice.
Rămâne de văzut cum vor reacționa societatea civilă și instituțiile de control la aceste inițiative. Însă, într-un moment în care transparența și participarea publică ar trebui să fie prioritare, măsurile propuse de Guvern par să meargă în direcția opusă.