Interesele ascunse din spatele proiectului Roșia Montană
Proiectul Roșia Montană continuă să fie un simbol al controverselor economice și politice din România. În spatele acestuia se află o rețea complexă de interese financiare și politice, orchestrată de figuri influente precum Sebastian Ghiță și Victor Ponta. Afacerea cu aurul românilor a fost marcată de contracte dubioase și presiuni politice, toate în beneficiul unor grupuri restrânse de interese.
Rețeaua de influență: Ghiță, Ponta și Statul Paralel
În centrul acestei rețele se află Sebastian Ghiță, fugarul din Belgrad, și Victor Ponta, fostul premier al României. Prin intermediul unor companii paravan, precum Glar Construct, aceștia au reușit să canalizeze sume uriașe de bani din proiectul Roșia Montană către grupuri de interese apropiate lor. Glar Construct, de exemplu, a beneficiat de contracte importante pentru relocarea sătenilor din zona minieră, dar și pentru alte lucrări controversate.
Statul Paralel, reprezentat de figuri precum Florian Coldea și George Maior, a jucat un rol esențial în protejarea acestor interese. Presiunile exercitate de acest sistem au dus la blocarea investigațiilor și la uitarea dosarelor în sertarele autorităților.
Contracte dubioase și firme fantomă
Un exemplu grăitor al modului în care funcționa această rețea este implicarea firmei Kadok Interprest SRL, o companie fantomă deținută de un cetățean sârb. Aceasta a fost utilizată pentru a transfera sume importante de bani, inclusiv un împrumut de 300.000 de dolari, către entități controlate de Ghiță. Traseul banilor a fost ascuns cu grijă, iar anchetele procurorilor DNA au fost blocate prin intervenții politice.
Complicitatea politică și revolta publică
Victor Ponta, în calitate de premier, a fost acuzat că a facilitat aceste afaceri prin sprijin politic direct. În ciuda protestelor masive ale românilor, care au ieșit în stradă pentru a-și apăra patrimoniul natural, interesele financiare ale rețelei au prevalat. Oamenii de încredere ai lui Ghiță, precum Gabriel Anghel, Vlad și Alex Iacobescu, Sorin Adrian Chirilă și Cristian Anastasescu, au jucat roluri cheie în această schemă.
Impactul asupra resurselor naționale
Compania Roșia Montană Gold Corporation, deținătoarea licenței de exploatare, a fost un instrument central în această afacere. Contractele încheiate cu diverse firme au generat câștiguri de milioane, dar au lăsat în urmă controverse și suspiciuni de corupție. Exploatarea resurselor naturale ale României a fost transformată într-o afacere profitabilă pentru câțiva privilegiați, în detrimentul interesului public.
Un sistem care scapă nepedepsit
Deși procurorii DNA au deschis mai multe dosare penale legate de aceste afaceri, presiunile politice și influența Statului Paralel au împiedicat tragerea la răspundere a celor implicați. Sumele uriașe de bani au fost direcționate către televiziuni și alte entități controlate de Ghiță, consolidându-i influența și puterea.
O lecție amară pentru societatea românească
Proiectul Roșia Montană rămâne un exemplu emblematic al modului în care interesele private pot submina binele public. În ciuda eforturilor societății civile și a protestelor masive, sistemul corupt a reușit să-și impună voința. Acest caz ridică întrebări fundamentale despre transparența, responsabilitatea și integritatea clasei politice din România.