Maratonul electoral: O privire asupra candidaților și a rolului Parlamentului
Într-o lume în care politica este adesea privită cu scepticism, este esențial să înțelegem complexitatea procesului electoral și a instituțiilor care ne guvernează. În acest sens, alegerile parlamentare din 2024 se anunță a fi un eveniment de proporții, cu peste 10.000 de candidați care își doresc un loc în cele 42 de circumscripții. Partidele politice se pregătesc intens, cu Partidul Social Democrat (PSD) în fruntea listei, având 639 de candidați, urmat de SOS România cu 636, Partidul Național Liberal (PNL) cu 630, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) cu 621, Forța Dreptei cu 619 și Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR) cu 596. În total, 31 de formațiuni politice au depus candidaturi pentru Senat și 50 pentru Camera Deputaților.
Parlamentul: Autoritatea legislativă supremă
Parlamentul, în calitate de autoritate legislativă supremă a țării, are un rol crucial în funcționarea statului. În conformitate cu Constituția României, Parlamentul este responsabil pentru adoptarea legilor, numirea șefilor de servicii secrete, judecătorilor Curții Constituționale, Avocatului Poporului, conducerilor televiziunii publice și radioului, votarea Guvernului și programului de guvernare. În plus, Parlamentul poate demite miniștrii prin mecanismul de moțiune simplă și poate adopta decizii referitoare la politica externă a țării, având un rol important în relațiile cu alte state și organizații internaționale.
Inițiativa legislativă: Un drept al cetățenilor
Constituția României prevede că inițiativa legislativă aparține Guvernului, deputaților, senatorilor sau unui număr de cel puțin 100.000 de cetățeni cu drept de vot. Aceștia pot prezenta propuneri legislative, care sunt supuse dezbaterii în camera competentă. După ce proiectul de lege a obținut majoritatea voturilor în ambele camere ale Parlamentului, acesta este trimis președintelui pentru promulgare. În cazul în care actul normativ este atacat la Curtea Constituțională, acesta trebuie verificat dacă intră sau nu în contradicție cu legea supremă.
Procesul legislativ: De la inițiativă la promulgare
Proiectul de lege inițiat de unul dintre actorii menționați de Constituție ajunge în camera din Parlament potrivită cu obiectul actului legislativ. De aici, ajunge pentru dezbatere la comisii și, foarte important, i se aduc amendamente – modificări ale textului inițial sau adăugiri etc. Odată ieșit de la comisii, proiectul de lege merge în plenul camerei sesizate pentru vot. După ce primește aprobare uneia dintre camere, e obligatoriu ca legea să ajungă la vot și în cealaltă cameră. Când proiectul a obținut majoritatea voturilor în ambele camere ale Parlamentului, legea e trimsă președintelui, pentru promulgare. În final, legea este publicată în Monitorul Oficial și intră în vigoare la trei zile după publicare, dacă nu este specificată o altă dată în textul ei.
Sursa: Realitatea.net