Absențele nemotivate din Parlament: o oglindă a responsabilității politice?
Într-un context politic tot mai tensionat, datele recente privind prezența deputaților în Parlamentul României pentru primele luni ale anului 2025 dezvăluie o realitate îngrijorătoare. Camera Deputaților a publicat un raport care scoate la lumină numărul alarmant de absențe nemotivate, punând sub semnul întrebării angajamentul unor aleși față de mandatul primit de la cetățeni.
Topul absențelor: cine sunt marii chiulangii?
În fruntea listei se află Alexandru Popa, care a lipsit nemotivat patru zile în luna februarie. Următorii pe listă sunt Robert-Ionatan Sighiartău, cu trei absențe, și Ioana Grosaru împreună cu Victor-Viorel Ponta, fiecare cu câte două absențe. În total, 14 deputați au fost identificați ca având absențe nemotivate în perioada ianuarie-februarie 2025. Singura absență nemotivată din luna ianuarie aparține deputatei Oana-Silvia Toiu, care a lipsit de la lucrările din 27 ianuarie.
Impactul financiar al chiulului parlamentar
Adoptarea unei noi reglementări în aprilie 2025 introduce sancțiuni financiare pentru absențele nemotivate. Fiecare zi de absență fără justificare atrage o penalizare de 5% din indemnizația lunară brută a parlamentarului. Această măsură, votată cu o majoritate covârșitoare, reflectă o încercare de a restabili încrederea publicului în activitatea legislativă. Cu toate acestea, rămâne de văzut dacă penalizările financiare vor avea un efect disuasiv asupra fenomenului chiulului parlamentar.
Justificarea absențelor: reguli și excepții
Conform noilor reguli, parlamentarii pot solicita motivarea absențelor în anumite condiții, precum participarea la activități oficiale guvernamentale, concediul medical sau aprobarea liderului de grup parlamentar. În cazuri excepționale, se poate depune o cerere scrisă către Biroul permanent. Aceste prevederi încearcă să echilibreze responsabilitatea individuală cu circumstanțele neprevăzute, dar eficiența lor rămâne sub semnul întrebării.
Un semnal de alarmă pentru clasa politică
Publicarea acestor date ridică întrebări serioase despre etica și responsabilitatea politică. Într-un moment în care încrederea publicului în instituțiile democratice este deja fragilă, astfel de comportamente nu fac decât să adâncească prăpastia dintre cetățeni și aleși. Este esențial ca parlamentarii să înțeleagă că mandatul lor implică nu doar drepturi, ci și obligații clare față de cei care i-au ales.
Va schimba ceva noua lege?
Deși sancțiunile financiare reprezintă un pas înainte, ele nu pot înlocui o schimbare profundă de mentalitate. Responsabilitatea politică nu ar trebui să fie impusă prin penalizări, ci asumată ca o datorie morală. Rămâne de văzut dacă aceste măsuri vor reuși să reducă fenomenul absențelor nemotivate sau dacă vor fi necesare intervenții suplimentare pentru a responsabiliza clasa politică.