Maia Sandu a semnat decretul de numire a noului procuror general, încheind un ciclu de patru ani de interimari la conducerea Procuraturii din Republica Moldova.

MAIA SANDU A SEMNAT DECRETUL DE NUMIRE A NOULUI PROCUROR GENERAL

Într-un moment semnificativ pentru justiția din Republica Moldova, Maia Sandu, președintele țării, a semnat săptămâna trecută decretul prin care îl numește pe Alexandru Machidon noul procuror general. Această decizie marchează finalizarea unui ciclu de aproape patru ani de interimate succesive, în cadrul căruia sistemul de justiție a fost supus unor reforme controversate, generând o stare de incertitudine instituțională.

UN CICLU DE INSTABILITATE INSTITUȚIONALĂ

Republica Moldova a rămas fără un procuror general cu mandat stabil întreaga perioadă de patru ani, în care interimatul a fost caracterizat de controverse și de o reformă a justiției contestată. Nominalizarea lui Machidon vine după ce el a exercitat funcția în regim de interimat timp de aproape un an, din mai 2025, și la mai bine de patru ani de la demiterea fostului procuror general, Alexandr Stoianoglo, în septembrie 2023. Acest episod a generat tensiuni considerabile atât în sistemul de justiție, cât și în rândul opiniei publice.

CONTEXTUL ÎN CARE A AVUT LOC NUMIREA

Autoritățile moldovenești au justificat întârzierile în numirea unui nou procuror general prin costurile reformelor necesare, dar criticii au argumentat că aceste întârzieri reflectă instabilitatea politică și influența guvernului asupra procedurilor de numire. Alexandru Machidon, cu o carieră de peste 15 ani în procuratură, a fost ales printr-un concurs organizat de Consiliul Superior al Procurorilor în august 2025, având un profil tehnic apreciat și fără antecedente legate de probleme de integritate.

REORGANIZAREA SISTEMULUI DE JUSTIȚIE

Procesul de numire a noului procuror general nu a fost lipsit de contestări. Vacanța funcției a fost rezultatul acumulării unor blocaje instituționale și procedurale, inclusiv litigii post-demitere și un concurs anulat în 2023 din cauza suspiciunilor de evaluare. Autoritățile au afirmat constant că aceste întârzieri erau necesare pentru a preveni vulnerabilități anterioare și a alinia procesul standardelor europene, ținând cont de legitimitatea ingineriei politice din 2019 care a dus la numirea lui Stoianoglo.

PROBLEME CONTINUE ÎN JUSTIȚIE

Stoianoglo a reacționat la nominalizarea lui Machidon, subliniind că sistemul procuraturii ar trebui să meargă dincolo de schimbările de conducere, indicând că independența acestuia ar fi limitată în continuare. Declarațiile sale reflectă îngrijorările critice privind reforma justiției care, conform acestora, nu a reușit să elimine controlul politic.

AȘTEPTĂRI DIN PARTEA UNIUNII EUROPENE

În contextul în care Machidon preia această funcție, presiunea din partea Uniunii Europene crește, iar progresele în combaterea corupției rămân esențiale pentru progresul în cadrul negocierilor de aderare. Profilul său, deși favorabil din punct de vedere al integrității, ridică întrebări cu privire la adevărata capacitate de reformă a sistemului de justiție din Moldova.

UN TEST PENTRU NOUL PROCUROR GENERAL

Testul decisiv pentru Alexandru Machidon nu va fi doar selecția sa ca procuror, ci capacitatea sa de a gestiona cazurile sensibile și de a demonstra în practică autonomia instituției pe care o va conduce. Astfel, viitorul său în fruntea Procuraturii va fi observat cu atenție atât de către autoritățile naționale, cât și de partenerii internaționali.