Testamentul economic al lui Bolojan: cum a sărăcit țara și a lăsat românii fără resurse

Reformele economice ale lui Bolojan: TVA majorat, taxe noi și pierderi de locuri de muncă

Creșterea taxelor și a accizelor, eliminarea unor scutiri fiscale și înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public sunt principalele măsuri economice care au marcat mandatul lui Ilie Bolojan. Efectele s-au resimțit direct în bugetul românilor, iar în plan economic, datele arată o scădere a ocupării.

Impactul asupra veniturilor populației

Prima măsură resimțită de populație a fost creșterea TVA de la 19% la 21%, care a generat un val de scumpiri suprapus peste creșterea taxelor și impozitelor. În mai multe zone din țară au avut loc proteste.

Persoanele cu dizabilități au pierdut scutirile totale de taxe și impozite. Pensionarii cu venituri de peste 3.000 de lei au fost obligați să plătească o contribuție de sănătate de 10% la suma care depășește acest prag. La o pensie de 4.000 de lei, contribuția se ridică la 100 de lei pe lună.

În 2026, pensiile și salariile din sectorul public au fost înghețate. Studenții au fost și ei afectați de măsurile de austeritate, ceea ce a stârnit proteste în mai multe orașe.

Taxarea mamelor în concediu de creștere a copilului

Mamele aflate în concediu de creștere a copilului au fost obligate să contribuie la plata CASS cu 10% din indemnizație, tot ca urmare a eliminării unor scutiri. Au fost eliminate scutirile de CASS și pentru anumite persoane aflate în întreținere, pentru șomeri și pentru veteranii de război.

Accizele și presiunea pe mediul privat

În aceeași perioadă au crescut accizele la carburanți, alcool și tutun, ceea ce a dus la un nou val de scumpiri. Mediul privat a fost puternic afectat de aceste măsuri, iar reformele promise în sistemul bugetar nu au fost implementate.

Pierderi de locuri de muncă

O analiză realizată de Consilium Policy Advisors Group arată că economia a pierdut aproximativ 65.000 de locuri de muncă în ultimul an, echivalentul a 1,3% din totalul ocupării. Cele mai multe pierderi s-au înregistrat în sectorul privat. Numărul șomerilor a crescut cu aproximativ 51.000 de persoane, respectiv cu 10%.