Jumătate dintre elevii români nu au competențe de bază la matematică. Ce pregătește UE

Peste jumătate dintre elevii români de 15 ani, sub pragul minim la matematică

Rezultatele testelor PISA 2025 arată că 52% dintre elevii români de 15 ani nu ating nivelul minim de competență la matematică, iar 48% se află sub acest prag la citire. La nivel european, aproximativ o treime dintre adolescenți au dificultăți la citire și matematică, iar unul din patru nu are competențele minime la științe.

În acest context, Comisia Europeană pregătește noi măsuri pentru educație, prezentate la Bruxelles de vicepreședinta executivă Roxana Mînzatu. Printre acestea se numără finanțări pentru școli, sprijin pentru profesori și un certificat de competențe în inteligența artificială.

Alianțe școlare cu finanțare de un milion de euro

O măsură centrală o reprezintă Alianțele Școlare Europene, prin care școlile și autoritățile din mai multe țări vor colabora pentru îmbunătățirea rezultatelor elevilor. Sunt prevăzute 100 de alianțe noi în fiecare an, fiecare putând primi o finanțare de un milion de euro pentru dezvoltarea și testarea unor metode de predare utile în viața de zi cu zi.

Proiectele vizează cinci domenii: citire și scriere, matematică, științe, competențe digitale și educație civică. O atenție specială va fi acordată copiilor din medii dezavantajate. România participă deja la etapa-pilot prin patru școli din județele Buzău și Vâlcea, într-o inițiativă finanțată cu 20 de milioane de euro prin Erasmus+.

Comisia pregătește și o rețea de sprijin pentru școli, posibil funcțională în primul trimestru al anului 2027, cu proiecte-pilot în 30 de regiuni europene. Profesorii și directorii vor primi îndrumare privind sprijinul emoțional acordat elevilor, colaborarea cu părinții și utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale.

România a pierdut aproape 5.000 de profesori într-un an

Numărul cadrelor didactice din învățământul preuniversitar românesc a scăzut cu aproape 5.000 într-un singur an, în timp ce numărul elevilor a crescut cu aproximativ 20.000. Situația vine după majorarea normei didactice de la 18 la 20 de ore pe săptămână și reducerea tarifului pentru plata cu ora.

La nivel european, 25 dintre cele 27 de state membre se confruntă cu un deficit de profesori, iar doar unul din cinci dascăli consideră că poate influența deciziile privind politicile educaționale. Bruxelles-ul propune o Agendă a Profesorilor Europeni, pentru a face profesia mai atractivă și a oferi condiții de muncă mai bune, precum și programul Academiile Profesorilor 2.0, destinat pregătirii cadrelor didactice și dezvoltării unor instrumente digitale care să reducă timpul pierdut cu activitățile administrative.

Certificat de competențe AI pentru elevii de 15 ani

Din anul școlar 2027-2028 ar urma să fie testat un certificat de competențe AI pentru elevii de 15 ani. Acesta nu va verifica doar capacitatea de a folosi aplicații precum chatboturile, ci și dacă adolescenții pot identifica informațiile false, pot recunoaște conținutul manipulator și înțeleg când este mai bine să rezolve singuri o problemă, fără ajutorul tehnologiei.

Potrivit Eurostat, 63,8% dintre europenii cu vârste între 16 și 24 de ani au utilizat inteligența artificială generativă în 2025. În România, aproximativ 40% dintre elevii de 15 ani declară că folosesc cel puțin o dată pe săptămână un chatbot AI pentru învățare. Statele membre vor putea colabora în cadrul unui nou mecanism european, EDU-EDIC, pentru dezvoltarea tehnologiilor digitale din educație, protejarea datelor elevilor și îmbunătățirea comunicării între platformele educaționale. Pentru 2027 este pregătită și o inițiativă privind utilizarea sănătoasă a ecranelor.

Învățământul profesional, mult sub media europeană

Doar 9,1% dintre absolvenții recenți ai învățământului profesional din România, cu vârste între 20 și 34 de ani, au beneficiat de cel puțin o lună de pregătire la locul de muncă în timpul studiilor, față de 66% la nivelul Uniunii Europene.

Pentru reducerea decalajului, Comisia propune dezvoltarea programelor de ucenicie și colaborarea dintre școli și companii, inclusiv firmele mici. Din 2027 ar putea fi testat un accelerator european de formare profesională, cu cursuri scurte adaptate nevoilor angajatorilor.

Cine finanțează măsurile

Organizarea școlilor, stabilirea programelor și finanțarea sistemelor educaționale rămân în responsabilitatea fiecărui stat membru. Uniunea Europeană poate sprijini cooperarea dintre țări și oferi bani pentru proiecte comune. În 2024, administrațiile publice din statele membre au cheltuit aproximativ 860 de miliarde de euro pentru educație, echivalentul a 4,8% din PIB-ul Uniunii.

Pentru perioada 2021-2027, aproximativ 150 de miliarde de euro sunt deja alocate la nivel european pentru educație și dezvoltarea competențelor, inclusiv prin Erasmus+ și Fondul Social European Plus. Aplicarea concretă a măsurilor va depinde însă de deciziile autorităților naționale.