Curtea de Apel București, reacție la materialul Recorder
Reprezentanții Curții de Apel București au emis o declarație clarificatoare în urma unei investigații publicate de Recorder, subliniind că termenele de prescripție în dosarele de corupție analizate erau deja împlinite înainte de înregistrarea cauzelor la instanță. Aceștia au evidențiat că pasivitatea legislativului și durata excesivă a urmăririi penale sunt principalele cauze ale prescrierii acestor dosare.
Analiza dosarelor de corupție
Într-un document intitulat „Informare Recorder”, Curtea de Apel București a prezentat date statistice care arată că, din 22 de dosare de corupție, 19 (86,36%) erau deja prescrise la momentul sesizării instanței. Doar 3 dosare (13,64%) s-au prescris în timpul judecății, iar prescripția a intervenit la intervale de 9 zile, 3 luni și 5 luni de la sesizare. Aceste intervale scurte sugerează că instanța a fost sesizată cu cauze aflate deja la limita termenului legal, fără a avea posibilitatea de a influența cursul prescripției.
Modificarea completurilor de judecată
Curtea a subliniat că modificările în componența completurilor de judecată au fost determinate de cauze obiective, precum pensionări, promovări și integrarea de noi magistrați. În ultimii trei ani, s-au operat modificări în 361 de cazuri, iar instanța a asigurat continuitatea activității judiciare, respectând principiul legalității și independența judecătorului.
Responsabilitatea legislativului
Magistrații au subliniat că pasivitatea legislativului, care nu a modificat un text din Codul penal conform deciziilor Curții Constituționale, a contribuit la prescrierea dosarelor. Aceștia au afirmat că modificările completurilor nu au avut scopul de a influența soluțiile pronunțate, ci au fost necesare pentru a asigura funcționarea normală a instanței.
Transparența activității judiciare
Curtea de Apel București a reafirmat angajamentul său față de transparență și respectul pentru libertatea presei, subliniind că o informare riguroasă și completă este esențială, mai ales când sunt implicate instituții fundamentale ale statului. Magistrații au solicitat o comunicare corectă și echilibrată a informațiilor, pentru a proteja încrederea publicului în actul de justiție.
Principiile de organizare și funcționare
În concluzie, Curtea de Apel București a reafirmat că activitatea sa se desfășoară în conformitate cu principiile legalității, independenței judecătorului și repartizării aleatorii a cauzelor. Modificările intervenite în componența completurilor au avut exclusiv cauze obiective, iar instanța a acționat responsabil pentru a asigura soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil.