Numărul cauzelor de extremism, în creștere, dar puțini inculpați
În anul 2025, a fost raportată o dublare a numărului de cazuri primite de procurori, ce implică infracțiuni precum negarea Holocaustului, propagandă legionară sau apologia crimelor de război. Conform Biroului de Informare și Relații Publice al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, procesele legate de aceste infracțiuni s-au intensificat, atingând 248 de cauze, comparativ cu 119 în anul anterior.
Totuși, rezultatele acestor demersuri judiciare sunt dezamăgitoare: din numărul total de cazuri, doar 59 au fost soluționate, reprezentând mai puțin de un sfert. Dintre acestea, 20 de trimiteri în judecată s-au concretizat, ceea ce reprezintă o creștere semnificativă comparativ cu cele două din anul 2024. Totuși, acest număr este derizoriu în raport cu totalitatea cazurilor primite.
Implicarea instanțelor și rezultatele insuficiente
Parchetul nu a oferit detalii despre rezultatul acestor procesuri în instanță, dar se pare că în 2025 nu s-au înregistrat condamnări definitive în baza Ordonanței de Urgență 31/2002, la fel ca și în 2024. Un exemplu notabil este cazul fostului candidatul la președinție, Călin Georgescu, acuzat de propagandă legionară, a cărui judecată nu a început încă.
Critici și proteste semnificative
În cei 23 de ani de la instituirea OUG 31/2002, justiția română a pronunțat doar o condamnare definitivă pentru faptele incriminate de această lege, care include propagandă legionară și negarea Holocaustului. În 2022, Curtea de Apel București a aplicat o pedeapsă simbolică, transformată ulterior, printr-o hotărâre a instanței, într-o simplă avertizare pentru un ofițer de rang înalt.
Pe lângă instanță, lideri naționaliști precum Claudiu Târziu și George Simion au organizat demonstrații împotriva legii Vexler, aducând în prim-plan nemulțumirea față de întârzierea justiției și condamnațiile rare în acest domeniu. Acțiunile lor au coincis cu începerea unor noi cazuri în toamna lui 2024, indicând o intensificare a controalelor, dar și o continuitate a rezultatelor nesatisfăcătoare.
Modificări legislative și reacții publice
În contextul acestor dificultăți, OUG 31/2002 a fost amendată în decembrie 2025 prin legea 241, prin care s-au adus modificări textului original. Această lege a generat numeroase controverse, inclusiv obiecții din partea președintelui Nicușor Dan, care a contestat-o la Curtea Constituțională, dar, în final, a fost adoptată fără modificări substanțiale.
Unii lideri politici, inclusiv din partide de opoziție, au continuat să critique efectele legii, organizând proteste și apelând la mobilizarea susținătorilor lor. Pe 15 ianuarie 2026, un protest de amploare a avut loc împotriva legii Vexler, evidențiind dezacordurile profunde în societatea românească asupra modului în care sunt gestionate aceste probleme delicate.