Justiția Capturată în Republica Moldova: Lecții din Trecut
În urma dezvăluirilor jurnaliștilor de la Recorder, România se confruntă cu o întrebare arzătoare: cum este posibil ca persoane acuzate de furturi de milioane de euro să fie achitate fără milă? Această situație alarmantă ridică semne de întrebare cu privire la capturarea justiției în România, un fenomen care nu este deloc străin vecinilor de peste Prut. Republica Moldova a experimentat o astfel de capturare a justiției în urmă cu 15 ani, sub conducerea oligarhului Vlad Plahotniuc, așa cum explică jurnalistul Vitalie Cojocari în „Cronica lui Vitalie” de la Euronews România.
Capturarea Justiției: Un Mecanism Complex
Documentarul Recorder scoate la lumină o realitate sumbră: justiția din România este capturată, iar corupția a ajuns să fie norma. Judecătorii obedienți, controlați de un grup influent din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), au facilitat acest proces. Această capturare nu este o noutate pentru spațiul românesc; experții din România pot găsi paralele clare cu justiția din Republica Moldova, care a fost subiectul aceleași probleme acum mai bine de un deceniu.
Paralele între România și Moldova
Comparațiile între justiția din cele două țări sunt inevitabile, deși trebuie menționat că fiecare context are particularitățile sale. Termenul de „justiție capturată” a fost folosit frecvent la Chișinău în urmă cu 15 ani, iar sistemul judiciar moldovenesc a preluat multe elemente din cel românesc. La Chișinău, CSM a fost instrumentul prin care justiția a fost pusă sub controlul lui Vlad Plahotniuc, un oligarh care a demonstrat că „cine controlează justiția controlează întreaga țară”.
Consecințele Capturării Justiției
Plahotniuc a reușit să-și condamne adversarii la închisoare și să preia controlul asupra afacerilor și întreprinderilor de stat. Totuși, această epocă a ajuns la final atunci când partidele sale au pierdut alegerile, obligându-l să fugă din țară. Judecătorii care au servit regimul său au rămas în funcții și s-au opus reformelor necesare pentru restabilirea justiției.
Provocările Reformelor în Justiție
Deși noua putere proeuropeană de la Chișinău a promis reforme, realitatea s-a dovedit a fi mult mai complicată. Justiția moldovenească continuă să fie un punct vulnerabil în parcursul țării către aderarea la Uniunea Europeană, iar autoritățile de la Bruxelles subliniază acest aspect. Președinta Maia Sandu s-a implicat activ în acest proces, solicitând CSM să curețe sistemul judecătoresc de magistrații corupți și să promoveze judecători onești.
Acțiuni Concrete pentru Curățarea Justiției
În 2019, Maia Sandu a efectuat o vizită surpriză la o ședință a CSM, unde a acuzat direct membrii consiliului de complicitate în menținerea corupției în sistemul judiciar. În 2023, ca președinte, a reiterat aceste acuzații, subliniind că justiția a ajuns într-o stare de degradare profundă, iar unii judecători nu mai urmăresc să facă dreptate, ci să compromită întregul sistem.
Comisia de Vetting: O Ultimă Speranță?
Ca răspuns la aceste provocări, autoritățile de la Chișinău au instituit o comisie specială de vetting, formată din experți străini, care investighează integritatea judecătorilor și procurorilor. Deși au existat critici la adresa acestei comisii, rezultatele au fost vizibile: magistrații care nu au trecut examenul de integritate au fost excluși din sistem.
Viitorul Justiției în Moldova
Întrebarea care rămâne este dacă justiția din Moldova a reușit să scape de influența lui Plahotniuc. Acum, fostul oligarh se află în fața judecătorilor, iar soarta sa va depinde de rețeaua de judecători capturați care l-au servit. Va reuși să scape de acuzații sau va fi condamnat, demonstrând astfel că justiția din Moldova nu mai este capturată? Răspunsul la această întrebare va avea implicații profunde pentru viitorul justiției în regiune.