Organizația Națiunilor Unite și influența Regulilor de la Beijing în România
Organizația Națiunilor Unite, prin Rezoluția 33/40 din 29 nov. 1985, a adoptat un set de reguli de uniformizare privind aplicarea justiției delincvenților minori, denumite și REGULILE DE LA BEIJING, reguli care – deși cu oarecare întârziere, caracteristică – capătă reflexe și în România. Principiul de bază, conform căruia ”interesul minorului primează”, s-a impus la noi acestui set de reguli și grație Convenției ONU privind drepturile copilului, adoptată în 1989 și ratificată un an mai târziu de România, apoi regăsit în Legea 272/2004 privind drepturile copilului și în alte norme, dezvaluie Vitalie Josanu de la sindicatul Diamantul.
Specializarea organelor judiciare în cazurile cu minori
Trebuie reținut, că pe lângă acest principiu, nu mai puțin importante sunt dispozițiile legate de nevoia specializării organelor judiciare, așa cum o găsim clar precizată la art. 6: ”Persoanele care o exercită vor trebui să fie special pregătite și formate pentru a se folosi de această pregătire în mod judicios și conform funcțiilor și mandatelor respective”. Nu întâmplător, art. 41 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciară reglementează judecarea cauzelor cu minori de către tribunale specializate.
Specializarea forțelor de poliție în abordarea problemelor minorilor
Regula 12 de la Beijing (Regula 85 ONU pentru protecția copiilor privați de libertate), se referă direct și explicit la polițiști: ”Pentru a se achita mai bine de funcțiile lor, ofițerii de poliție care se ocupă frecvent sau exclusiv de minori sau care se consacră, mai ales, prevenirii delincvenței juvenile trebuie să primească o instruire și o formație specială. În marile orașe, ar trebui să fie create în acest scop servicii speciale de poliție.”
Controversele și criticile inițiativei de Siguranță Școlară
Deși căzuta ca din cer, decizia ministrului Marcel Vela de organizare a unei structuri de Siguranță Școlară satisface întrucâtva aceste cerințe, dacă observăm că motivația sa era legată de ”combaterea infracționalității și violenței în școli și vecinătatea acestora”! Însă, inițiativa n-a avut ca izvor Regulile de la Beijing, fiind mai degrabă o măsură de PR care – încă de la ”facere” – a eșuat în a se adresa întregii problematici a minorilor.
Consecințele și soluțiile potențiale pentru abordarea delincvenței juvenile
Răspunsul primit, tot prin intermediul Olgăi Menaev e cât se poate de indiferent și lisit de perspectivă, arătând că Poliția Română era total nepregătită în ceea ce privește funcționalizarea camerelor de audiere pentru minori. Această situație reflectă nevoia urgentă de a revizui și optimiza structurile și mecanismele de protecție și dreptate dedicate minorilor, punând accent pe specializare și pe înțelegerea complexităților implicării lor în sistemele legale.