Toate Curțile de Apel din țară solicită lui Nicușor Dan să ceară Parlamentului reanalizarea legii referitoare la pensiile magistraților.

Toate Curțile de Apel din Țară Fac Apel la Nicușor Dan pentru Reexaminarea Legii privind Pensile Magistraților

Curțile de Apel ale României i-au adresat o solicitare președintelui Nicușor Dan, cerându-i să înaintze Parlamentului o cerere de reexaminare a legii ce reglementează pensiile magistraților. În memoriul trimis, se subliniază că, pe parcursul ultimelor trei decenii, judecătorii români au fost constrânși să gestioneze un volum semnificativ de dosare, depășind, în multe cazuri, colegii lor din alte țări europene, și au făcut-o în condiții inadecvate.

Documentul a fost publicat pe 20 februarie 2026 și a dus la o actualizare a stării de lucruri. Președintele Nicușor Dan se află în Washington, participând la prima ședință a Consiliului pentru Pace, condus de președintele american Donald Trump. Semnatarii memoriului îi solicită președintelui să-și exercite atribuțiile constitutionale conform articolului 77, alineatul (2) din Constituția României, pentru a evalua oportunitatea adresării Parlamentului unui apel de reexaminare integrală a actului normativ PL-x nr. 522/2025.

Modificările Propuse de Lege privind Pensiile Magistraților

În cadrul memoriului, este explicată o analiză detaliată a modificărilor aduse legii pensiilor. Printre acestea se numără: majorarea vârstei de pensionare la 65 de ani, condiția de vechime totala de minim 35 de ani, inclusiv 25 de ani exclusiv în funcții juridice, și reducerea cuantumului brut al pensiei de la 80% la 55% din baza de calcul. În plus, se stabilește o limită a cuantumului net la maximum 70% din venitul net obținut în ultima lună de activitate, iar pensionarea anticipată va fi penalizată cu 2% pentru fiecare an care rămâne până la împlinirea vârstei standard de pensionare.

Reprezentanții Curților de Apel atrag atenția asupra faptului că această lege va crea multiple regimuri diferite de pensionare pentru magistrați. Vor exista judecători care, în conformitate cu condițiile preexistente legii, îndeplineau cerințele de pensionare, în timp ce alții se vor afla în fața unor criterii complet noi.

Impactul Reducerii Pensiilor de Serviciu

Judecătorii subliniază că scăderea continuă a pensiilor de serviciu, cu o medie de peste 45% în mai puțin de 3 ani, nu se aliniază standardelor stabilite de jurisprudența CJUE. Aceștia argumentează că, în condițiile impuse de noul act normativ, este necesară o cotizare mai lungă, fapt ce nu respectă principiul unei pensii apropiate de ultimul venit obținut în activitate. Curțile de Apel insistă că aplicarea acestor reglementări ar duce practic la eliminarea pensiilor de serviciu, având în vedere că pensia contributivă va ajunge să fie echivalentă sau chiar mai mică decât cea de serviciu.

Problemele Structurale ale Sistemului Judiciar

Judecătorii manifestă îngrijorări legate de faptul că peste 45% dintre judecătorii și procurorii actualmente activi nu vor beneficia de o etapizare favorabilă a vârstei de pensionare, standardul fiind abrupt crescut la 65 de ani. Această situație este percepută ca fiind o formă de discriminare comparativ cu alte categorii de funcționari publici care au salarii similare sau chiar mai mari. De asemenea, magistrații sunt limitați în capacitatea de a obține venituri suplimentare pe o perioadă de 35 de ani, ceea ce le afectează grav stabilitatea financiară.

În final, documentul adresat președintelui Nicușor Dan denunță faptul că judecătorii români au avut, în decursul anilor, un număr semnificativ mai mare de dosare de soluționat comparativ cu colegii europeni, desfășurându-și activitatea în condiții improprii, un aspect care necesită cu urgență o abordare legislativă care să ofere nu doar corectitudinea în drepturi, ci și condiții adecvate de muncă.