Adrian Câciu îl acuză pe Ilie Bolojan de minciună și dezinformare privind banii din PNRR

Adrian Câciu îl acuză pe Ilie Bolojan că a prezentat estimările drept realizări

Deputatul PSD Adrian Câciu, fost ministru al Finanțelor, lansează acuzații grave la adresa fostului premier Ilie Bolojan, pe care îl acuză că a prezentat românilor estimările privind absorbția fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență drept rezultate deja obținute. Criticile vizează și declarațiile publice ale lui Dragoș Pîslaru, fost ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene.

Într-un mesaj publicat vineri, 30 octombrie, Câciu a contestat afirmațiile potrivit cărora România ar fi reușit să absoarbă peste 90% din granturile disponibile prin PNRR. Fostul ministru susține că procentul invocat reprezenta o estimare privind absorbția finală, nu suma efectiv efectuată de România. Pentru a-și susține acuzațiile, acesta a prezentat mai multe cifre din raportul Ministerului Finanțelor pentru primele șase luni ale anului 2026.

„A prezenta o estimare drept realizare înseamnă dezinformare. A transforma o performanță anticipată într-un succes deja obținut înseamnă să comunici o minciună”, a declarat Adrian Câciu.

Raportul Ministerului Finanțelor, invocat de Câciu. Investiții întârziate și bani europeni nedecontați

Social-democratul a explicat că, potrivit cifrelor pe care le invocă, 64,2% din cheltuielile programate pentru primul semestru din componenta de granturi a PNRR nu au fost decontate, ceea ce înseamnă un grad de realizare a acestor cheltuieli de numai 35,8%. Precizarea sa este că procentul se referă la execuția bugetară din primele șase luni, în timp ce estimarea de peste 90% anunțată public privește absorbția finală a granturilor.

Adrian Câciu atrage atenția că problemele nu se limitează la componenta de granturi. În cazul tuturor fondurilor europene nerambursabile, inclusiv PNRR, fostul ministru susține că 54,4% din cheltuielile programate pentru primul semestru nu au fost decontate, iar 54,5% din veniturile bugetare programate din aceste surse nu au fost realizate.

Deputatul PSD face trimitere la raportul Ministerului Finanțelor, despre care spune că indică evoluția insuficientă a fondurilor europene, inclusiv PNRR, printre principalele cauze ale nerealizării veniturilor bugetare programate. Potrivit acestuia, documentul avertizează că absorbția fondurilor nerambursabile se află sub nivelul estimat și că este necesară accelerarea implementării proiectelor. Câciu consideră că aceste date contrazic imaginea unei absorbții deja realizate în proporție de peste 90%.

Câciu contestă și performanța reducerii deficitului bugetar

Criticile fostului ministru vizează și modul în care Ilie Bolojan a prezentat reducerea deficitului bugetar. Adrian Câciu susține că diminuarea deficitului nu poate fi considerată automat o performanță economică atât timp cât o parte dintre investițiile planificate nu a fost realizată. Acesta admite că investițiile publice totale au crescut, dar insistă asupra faptului că aproape două treimi dintre cheltuielile programate pentru granturile PNRR în primul semestru nu au fost decontate.

În opinia sa, reducerea deficitului trebuie să se bazeze pe dezvoltare economică, investiții și atragerea fondurilor europene, nu pe întârzierea unor cheltuieli deja programate. Fostul ministru consideră că România are nevoie de accelerarea proiectelor și de folosirea efectivă a finanțărilor europene.

„Mai puțină propagandă. Mai multe investiții realizate! Mai multe datorii achitate!”, a mai spus Adrian Câciu.

Ce se întâmplă cu fondurile din PNRR. Estimarea anunțată anterior de autorități

În septembrie 2026, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a anunțat că România ar putea atinge un grad de absorbție de peste 90% pentru componenta de granturi a PNRR și de peste 95% pentru împrumuturi. Ministerul a precizat la acel moment că valorile reprezintă estimări preliminare, bazate pe informațiile transmise de instituțiile responsabile de implementarea proiectelor.

În urma renegocierii planului cu Comisia Europeană, alocarea totală a României prin PNRR a fost stabilită la 20,11 miliarde de euro, dintre care 13,57 miliarde de euro reprezintă granturi, iar 6,54 miliarde de euro sunt împrumuturi. Rezultatele finale depind de verificarea îndeplinirii țintelor și jaloanelor asumate.