Documente explozive și acuzații de lovitură de stat: Anularea turului doi al alegerilor
Într-un context politic tensionat, Maria Vasii, avocata lui Călin Georgescu, a adus în prim-plan documente care ar putea schimba radical soarta alegerilor prezidențiale din România. Acestea contestă decizia Curții Constituționale din 6 decembrie, care a dus la anularea turului doi al alegerilor, și ridică întrebări serioase despre legalitatea procesului electoral.
Un punct central al dezbaterii îl constituie Ordonanța 1/2025, descrisă de avocată drept o „dovadă clară a loviturii de stat”. Vasii susține că această ordonanță, alături de alte măsuri controversate, precum interzicerea campaniei pe TikTok și modificarea programului secțiilor de votare din diaspora, reprezintă încercări deliberate de manipulare a procesului electoral.
Reglementări europene și contradicții juridice
Un alt aspect criticat este fundamentarea juridică a ordonanței pe un regulament european care va intra în vigoare abia în octombrie 2025. Această situație ridică întrebări despre legitimitatea organizării alegerilor pe baza unor reglementări încă neaplicabile. Vasii subliniază că această abordare contravine atât legislației naționale, cât și normelor internaționale.
Mai mult, raportul OSCE, organismul internațional de monitorizare a alegerilor, a recomandat României să renunțe la utilizarea ordonanțelor de urgență în organizarea proceselor electorale. Cu toate acestea, guvernul a ignorat aceste avertismente, interzicând chiar prezența observatorilor internaționali, ceea ce alimentează suspiciunile de fraudă electorală.
CEDO și speranța unei soluții internaționale
În fața acestor nereguli, echipa juridică a lui Călin Georgescu a apelat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Aceasta este singura instanță internațională care poate verifica legalitatea deciziei Curții Constituționale și poate dispune măsuri provizorii, inclusiv reluarea calendarului electoral. Vasii consideră că o decizie favorabilă din partea CEDO ar putea obliga guvernul să renunțe la ordonanța controversată și să respecte cadrul legal național și internațional.
Manipularea responsabilităților și jocurile politice
Un alt element de controversă este transferul responsabilităților către Toni Greblă, președintele Autorității Electorale Permanente (AEP). Vasii acuză că acesta a fost pus în situația de a răspunde pentru decizii luate fără știrea sa, inclusiv tipărirea buletinelor de vot și organizarea campaniei electorale. Aceste manevre sunt descrise ca fiind „viclene” și „ticăloase”, având scopul de a desăvârși ceea ce avocata numește o lovitură de stat.
În plus, interzicerea campaniei pe TikTok și sancționarea candidaților care continuă să utilizeze platforma sunt bazate pe un regulament european care nu este încă în vigoare. Această situație creează un vid legislativ și pune sub semnul întrebării legalitatea măsurilor adoptate.
Protestele și revolta populară
În paralel, nemulțumirea populară crește. Proteste masive au fost organizate în toată țara, iar suveraniștii au ieșit în stradă pentru a cere reluarea alegerilor și respectarea drepturilor democratice. Liderii acestor mișcări acuză guvernul de manipulare și fraudă, solicitând intervenția organismelor internaționale pentru a asigura un proces electoral corect.
Aceste evenimente evidențiază tensiunile profunde din societatea românească și necesitatea unei clarificări juridice și politice. Într-un context marcat de acuzații grave și incertitudini, viitorul procesului electoral rămâne incert, iar deciziile luate în următoarele luni vor avea un impact semnificativ asupra democrației din România.