Apelul persoanelor cu dizabilități
Persoanele cu dizabilități au în mod constant solicitat premierului Ilie Bolojan reintroducerea scutirilor fiscale prin lege, subliniind necesitatea ca acestea să devină drepturi garantate, nu simple favoruri dependente de bugetele locale. Cererile vizează, de asemenea, recalcularea indemnizațiilor, care s-au dovedit a fi insuficiente în raport cu costurile vieții actuale.
Impactul Ordinului nr. 2300/1457/2025
Un ordin recent, intrat în vigoare la finalul anului trecut, aduce noi criterii pentru încadrarea în grad de handicap, care în teorie urmăresc alinierea la standardele internaționale. Totuși, în realitate, această măsură generează temeri în rândul a mii de oameni cu dizabilități și boli cronice, care se simt amenințați că vor fi „vindecați” din pix, fiind astfel excluși de pe listele de beneficiari printr-o simplă redefinire.
Declarațiile președintei Consiliului Național al Dizabilității
Daniela Tontsch, președinta Consiliului Național al Dizabilității, a subliniat că modificările aduse prin Ordinul nr. 2300/1457/2025 sunt negative pentru persoanele cu dizabilități. Acestea au avut parte de reevaluări care au dus la scăderea gradului de handicap. Exemplele includ pacienți cu demență care nu mai beneficiază de drepturile legale sau persoane cu dizabilități mintale grave care au fost lăsate fără asistent personal.
Critica adusă premierului Ilie Bolojan
Tontsch a criticat și cifra de 960.000 de români cu dizabilități invocată de premier, considerând-o umflată pentru a justifica tăierea unui drept legal. Aceasta a expulsat preocupările promotorilor drepturilor persoanelor cu dizabilități, afirmând că această statistică include și copii, persoane instituționalizate sau care locuiesc cu familia, ceea ce nu reflectă realitatea și nevoile lor reale.
Rectificări legislative cerute de organizațiile sociale
Cinci federații naționale și 232 de organizații neguvernamentale, alături de 455 de semnatari individuali, au trimis o scrisoare deschisă premierului prin care cer reintroducerea scutirilor de impozit pentru locuință, teren și mijloc de transport, evidențiind faptul că este necesară o indexare și majorare a indemnizațiilor de handicap, care nu doar că trebuie să acopere costurile de trai, dar să devină o certitudine legală.
Consecințele măsurilor curente
Această decizie nu afectează doar persoanele cu dizabilități, ci îngreunează viața familiilor acestora, care ajung să devină singure responsabile pentru îngrijirea, tratamentul și supraviețuirea celor dragi. Un astfel de context poate duce la o creștere a sărăciei și marginalizării, contrar angajamentelor asumate de România în fața organismelor internaționale.
Concluzie
În concluzie, măsurile impuse de actuala guvernare în domeniul drepturilor persoanelor cu dizabilități par să ignore nevoile acestora, în loc să asigure un cadru legislativ favorabil, situație ce riscă să limiteze accesul acestora la asistență și servicii esențiale. Aceste schimbări legislative, fără o evaluare prealabilă, sunt percepute ca o modalitate de reducere a cheltuielilor pe seama celor mai vulnerabili membri ai societății.