Bugetul 2025: O construcție fantezistă sau o realitate economică ignorată?
Proiectul de buget pentru anul 2025, prezentat de Guvernul Ciolacu, a fost descris drept un exercițiu de „responsabilitate economică”. Cu toate acestea, criticile vehemente venite din partea opoziției, în special din partea prim-vicepreședintelui AUR, Marius Lulea, conturează o imagine mult mai sumbră. Documentul este acuzat că nu reflectă realitatea economică a României, fiind catalogat drept o „propagandă” menită să mascheze eșecurile guvernării.
Ipoteze economice fanteziste și lipsa de fundamentare
Una dintre cele mai controversate aspecte ale bugetului este prognoza de creștere economică de 2,5% pentru anul 2025. Aceasta este considerată complet nejustificată, având în vedere contextul economic internațional dificil și lipsa reformelor structurale în economia românească. Mai mult, prognoza unui salariu mediu net mai mic decât cel actual ridică întrebări serioase despre credibilitatea estimărilor guvernamentale.
Cheltuieli publice în creștere, reforme inexistente
Bugetul prevede o creștere a ponderii cheltuielilor publice în PIB de la 41,2% la 41,9%. În loc să optimizeze structura aparatului public, guvernul continuă să susțină un sistem birocratic supradimensionat și ineficient. Această abordare este percepută ca o risipă de resurse, în detrimentul unei redimensionări reale a statului.
Subfinanțarea populației și priorități greșite
Un alt punct critic este lipsa unei susțineri adecvate pentru populație. Schemele de plafonare și compensare a prețurilor la energie sunt subfinanțate, în timp ce inflația și prețurile la utilități continuă să crească. În același timp, pensiile și alocațiile copiilor rămân înghețate, iar resursele sunt direcționate către proiecte considerate inutile, cum ar fi stadioane și săli de sport în localități depopulate.
Venituri fictive și un deficit bugetar alarmant
Bugetul include venituri considerate fictive, bazate pe o presupusă creștere a colectării fiscale. În realitate, deficitul bugetar este estimat la 7%, un nivel comparabil cu cel al unei țări aflate în conflict. Această situație obligă România să se împrumute masiv, ceea ce pune o povară semnificativă asupra generațiilor viitoare.
Transparența dispare, bugetele serviciilor cresc
În timp ce populația se confruntă cu dificultăți economice, bugetele serviciilor de informații sunt majorate semnificativ. Lipsa de transparență în alocarea resurselor și evitarea explicațiilor clare din partea autorităților amplifică nemulțumirile. În acest context, bugetul este perceput ca o colecție de aspirații financiare, cu șanse reduse de implementare.
Un viitor economic incert
Cu un deficit bugetar ridicat, împrumuturi masive și politici fiscale incoerente, România pare să se îndrepte spre un dezastru economic. În loc să prioritizeze nevoile reale ale cetățenilor, guvernul continuă să aloce resurse pentru proiecte controversate și să mențină un aparat bugetar supradimensionat. Această abordare ridică întrebări serioase despre sustenabilitatea economică a țării pe termen lung.