Moţiunea AUR împotriva ministrului Justiţiei, Radu Marinescu, a fost respinsă
Moţiunea simplă depusă de AUR împotriva ministrului Justiţiei, Radu Marinescu, a fost respinsă luni, 22 decembrie 2025, de Camera Deputaţilor. Din cei 251 de deputaţi prezenţi la dezbatere, doar 95 au votat „pentru”, în timp ce 153 s-au pronunţat împotrivă, iar trei s-au abţinut.
Vicepreşedinta Camerei Deputaţilor, Natalia Intotero, a anunţat rezultatul votului, conform informaţiilor furnizate de News.ro. Această moţiune a fost un subiect de intensă dispută politică, PSD acuzând AUR că a iniţiat-o doar pentru a câştiga popularitate pe reţelele sociale, precum Facebook şi TikTok.
În cadrul dezbaterii, George Simion, liderul AUR, a criticat vehement parlamentarii USR, numindu-i „circari” pentru că nu susţin moţiunea. De cealaltă parte, USR a replicat că nu votează moţiunea deoarece AUR ar susţine o reţea ocultă şi ilegitimă în justiţie, referindu-se la Lia Savonea.
Deputatul PSD, Ştefan Ovidiu Popa, a caracterizat moţiunea drept „mistificarea adevărului” şi a acuzat iniţiatorii de confuzii grave în ceea ce priveşte atribuţiile ministrului justiţiei. El a subliniat că textul moţiunii a fost redactat „pentru efect artistic” şi nu pentru a aduce adevărul în faţa opiniei publice.
Simion a continuat să atace USR, afirmând că aceştia nu doresc o justiţie independentă, ci vor să o controleze, insinuând că ar avea legături cu fostul director SRI, Florian Coldea. Criticile sale au fost susţinute de observaţii despre comportamentul ambivalent al USR, care se află în guvernare alături de PSD.
Stelian Ion, fost ministru al Justiţiei din partea USR, a explicat că partidul său nu susţine moţiunea deoarece aceasta ocoleşte problema principală, referindu-se la reţeaua de influenţă din justiţie. În acelaşi timp, deputatul UDMR, Andrei Molnar, a cerut o abordare lucidă a situaţiei actuale din justiţie, subliniind necesitatea unei perspective mai largi asupra problemelor cu care se confruntă sistemul judiciar.
Acest episod din viaţa politică românească evidenţiază tensiunile dintre partidele politice, dar şi complexitatea relaţiilor de putere din justiţie, în contextul în care fiecare parte îşi apără interesele într-un climat de acuzări reciproce.