Bugetul Capitalei: O criză financiară sau o strategie politică?
Primarul general al Bucureștiului, Nicușor Dan, a lansat un atac vehement asupra proiectului de buget național pentru anul 2025, acuzând o distribuție inechitabilă a fondurilor între Primăria Generală și primăriile de sector. Conform declarațiilor sale, sectoarele vor primi de cinci ori mai mulți bani decât Primăria Capitalei, o decizie care sfidează votul exprimat de 500.000 de bucureșteni în cadrul unui referendum recent.
Edilul a subliniat că bucureștenii au votat pentru ca distribuția fondurilor să fie realizată de Consiliul General al Municipiului București, nu de Parlament. Cu toate acestea, proiectul de buget ignoră această voință populară, ceea ce, în opinia sa, reprezintă o încălcare flagrantă a principiilor democratice și constituționale.
Un buget care ignoră prioritățile Capitalei
Nicușor Dan a evidențiat că Primăria Generală are responsabilități majore, precum transportul public, termoficarea, infrastructura și spitalele, în timp ce primăriile de sector gestionează atribuții mai restrânse. Cu toate acestea, bugetul alocat Primăriei Generale este redus drastic, de la 6,2 miliarde lei în 2023 la doar 4 miliarde lei în 2025. În contrast, primăriile de sector beneficiază de o creștere semnificativă a fondurilor, ceea ce creează un dezechilibru evident.
Primarul a explicat că, din cele 4 miliarde lei alocate, 2,5 miliarde sunt destinate subvențiilor pentru transport și termoficare, lăsând doar 1,5 miliarde pentru alte cheltuieli. În același timp, primăriile de sector dispun de aproximativ 8 miliarde lei, o sumă de peste cinci ori mai mare decât cea rămasă Primăriei Generale.
Referendumul ignorat: o problemă constituțională
Edilul a invocat două decizii ale Curții Constituționale, care stipulează că voința exprimată prin referendum este obligatorie. În acest context, Nicușor Dan consideră că proiectul de buget este neconstituțional și solicită parlamentarilor să conteste legea la Curtea Constituțională. De asemenea, el cere Guvernului să modifice proiectul astfel încât să respecte rezultatele referendumului.
Primarul a subliniat că această situație contribuie la stagnarea dezvoltării Capitalei, comparativ cu alte orașe mari din România. El a argumentat că lipsa fondurilor pentru investiții majore reprezintă o piedică semnificativă în modernizarea infrastructurii și în îmbunătățirea calității vieții bucureștenilor.
O criză politică mascată în cifre bugetare?
Nicușor Dan a acuzat coaliția de guvernare că prioritizează interesele de partid în detrimentul nevoilor cetățenilor. El a declarat că bugetul propus reflectă mai degrabă o strategie politică decât o alocare echitabilă a resurselor. În acest context, primarul a făcut apel la parlamentarii de bună credință să susțină amendamentele care să corecteze aceste inechități.
În concluzie, disputa privind bugetul Capitalei scoate la iveală tensiuni profunde între administrația locală și cea centrală, evidențiind provocările legate de distribuția resurselor și respectarea voinței populare. Rămâne de văzut dacă această criză va fi rezolvată prin dialog sau va escalada într-un conflict constituțional de amploare.