Ninel Peia: Călin Georgescu și libertatea unui om

Senatorul Ninel Peia: Dreptatea nu se face cu prețul dezbinării unei națiuni

Grupul parlamentar PACE – Întâi România, prin vocea senatorului Ninel Peia, readuce în atenția publică tema libertății individuale și a prezumției de nevinovăție în contextul cazului Călin Georgescu. Senatorul subliniază importanța respectării principiilor necesității și proporționalității măsurilor preventive și menținerea echilibrului dintre autoritatea statului, drepturile fundamentale și stabilitatea socială.

„O națiune nu devine mai puternică atunci când un om este privat de libertate, ci atunci când fiecare cetățean are certitudinea că libertatea sa nu poate fi restrânsă decât în condițiile stricte ale legii, că prezumția de nevinovăție nu este o simplă formulă rostită în sălile de judecată și că dreptatea nu trebuie niciodată confundată cu pedeapsa aplicată înaintea unei condamnări”, a transmis Ninel Peia, senator al României și chestor al Senatului.

Dilema juridică și constituțională a cazului Călin Georgescu

Senatorul arată că situația readuce în atenția publică o dilemă juridică și constituțională asupra căreia societatea are responsabilitatea de a reflecta, fără ca această reflecție să fie confundată cu o apreciere asupra vinovăției unei persoane sau cu o încercare de a anticipa soluția unei instanțe.

El ridică întrebarea ce se întâmplă atunci când o măsură preventivă, justificată inclusiv prin necesitatea protejării ordinii publice, este urmată de manifestații repetate, de tensiuni între cetățeni și autorități și de o accentuare a neîncrederii în instituții, iar efectele sale sociale ridică întrebări legitime cu privire la raportul dintre scopul urmărit și consecințele produse.

Ninel Peia precizează că o asemenea întrebare nu contestă autoritatea justiției și nici nu pune sub semnul întrebării obligația fiecărui cetățean de a respecta hotărârile judecătorești, ci exprimă preocuparea pentru modul în care principiile necesității și proporționalității funcționează într-o societate democratică.

Arestarea preventivă și standardele europene

Senatorul explică faptul că arestarea preventivă nu reprezintă o pedeapsă aplicată înaintea stabilirii vinovăției, ci o măsură procesuală excepțională, destinată să asigure buna desfășurare a procesului penal și să prevină anumite riscuri expres prevăzute de lege, fără ca aplicarea sa să poată înlătura prezumția de nevinovăție.

El amintește că această concepție se regăsește în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care, în cauza Letellier împotriva Franței, din 26 iunie 1991, a arătat că tulburarea ordinii publice poate constitui, în anumite circumstanțe, un motiv pentru menținerea detenției preventive, însă numai în măsura în care existența unui asemenea pericol este susținută de elemente concrete. Ulterior, în cauza Buzadji împotriva Republicii Moldova, din 5 iulie 2016, Curtea a reafirmat necesitatea unor motive relevante și suficiente pentru justificarea privării de libertate, precum și importanța examinării posibilității de aplicare a unor măsuri alternative.

Echilibrul dintre libertate, siguranță și încrederea în instituții

Dincolo de dimensiunea juridică, senatorul atrage atenția asupra realității sociale, arătând că măsurile adoptate de instituțiile statului, chiar atunci când urmăresc scopuri legitime, pot genera consecințe care depășesc cadrul strict al procedurilor, influențând climatul social și încrederea cetățenilor în autorități.

El subliniază necesitatea de a distinge între exercitarea pașnică a dreptului constituțional la întrunire, care nu poate fi calificată în sine drept o amenințare la adresa ordinii publice, și acele situații în care apar incidente, perturbări ale vieții comunităților sau riscuri concrete pentru siguranța persoanelor.

Ninel Peia precizează că aprecierea probelor, stabilirea existenței riscurilor procesuale și alegerea măsurii preventive corespunzătoare aparțin exclusiv autorității judecătorești și că nu își propune să formuleze concluzii asupra dosarului sau să solicite pronunțarea unei soluții. El consideră însă că responsabilitatea constituțională a unui senator include preocuparea pentru modul în care legislația protejează drepturile fundamentale și pentru consecințele sociale ale exercitării autorității publice.

„Forța unui stat de drept nu constă numai în autoritatea de a restrânge libertatea atunci când legea o permite, ci și în capacitatea de a păstra, în exercitarea acestei autorități, echilibrul dintre necesitate, proporționalitate și respectul pentru demnitatea umană”, a concluzionat senatorul Ninel Peia.