Nouă convocări, niciun răspuns. Ce conține raportul anchetei Bolojan–Tănăsescu

Ancheta parlamentară privind întâlnirea Bolojan–Tănăsescu s-a încheiat fără concluzii clare

Comisia pentru constituționalitate a Senatului a finalizat investigația privind întâlnirea din 14 august 2026 dintre Ilie Bolojan, pe atunci prim-ministru interimar, și președinta Curții Constituționale, Elena-Simina Tănăsescu. După aproape trei luni de verificări și nouă ședințe la care cei doi au fost invitați, senatorii nu au reușit să stabilească ce au discutat oficialii și care a fost scopul întrevederii. Raportul final propune verificarea conduitei celor implicați și posibila declanșare a unor proceduri disciplinare.

Întrevederea a avut loc în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean. Pe 17 august, Biroul permanent al Senatului a cerut Comisiei pentru constituționalitate să verifice circumstanțele discuției. Senatorii au primit mandat să investigheze motivul întâlnirii, obiectivele acesteia, temele abordate și explicațiile privind alegerea biroului președintelui Senatului ca loc de desfășurare. Interesul parlamentarilor a fost amplificat de faptul că, în perioada respectivă, CCR avea pe rol dosare cu implicații instituționale și politice, inclusiv cauze care vizau PNL, formațiunea din care face parte Ilie Bolojan.

Niciunul dintre cei doi oficiali nu s-a prezentat la audierile organizate între 8 septembrie și 3 noiembrie 2026. La 22 septembrie, președintele Senatului, Mircea Abrudean, s-a prezentat în fața comisiei, spre deosebire de Bolojan și Tănăsescu. Nici secretarul general al CCR, Alexandru-Mihai Borcan, convocat în repetate rânduri, nu s-a prezentat. Comisia a cerut prelungirea termenului de depunere a raportului cu 30 de zile, cerere aprobată de plenul Senatului prin Hotărârea nr. 118/2026.

Singurele explicații detaliate au venit în scris din partea șefei CCR, pe 27 octombrie 2026. Elena-Simina Tănăsescu a susținut că discuția a vizat identificarea unor spații suplimentare pentru desfășurarea activității instituției, invocând creșterea volumului de dosare: de la 9.498, în ianuarie 2023, la 11.119, în ianuarie 2025, și la 15.180, în octombrie 2026. Ea a menționat că, după adoptarea Legii nr. 361/2023, instituția a ocupat 20 de posturi de magistrați-asistenți, iar lipsa spațiilor a determinat folosirea temporară a sălii de ședințe publice. Totodată, a invocat Hotărârea Guvernului nr. 628 din chiar 14 august 2026, privind reaprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru reamenajarea Corpului B3 al Palatului Parlamentului, și a anexat răspunsul Ministerului Dezvoltării din 22 septembrie 2026.

Explicațiile nu au acoperit însă toate întrebările senatorilor. Comisia a solicitat documentele ședinței Plenului administrativ al CCR în care ar fi fost discutată problema spațiilor, corespondența instituției cu Guvernul, Senatul și Camera Deputaților, precum și documentele privind mandatul președintei pentru discuțiile cu aceste instituții. Senatorii au cerut clarificări și despre rolul secretarului general Borcan, ordonator principal de credite, și despre dosarele aflate pe rolul CCR în care erau implicați Guvernul, premierul sau PNL, inclusiv o obiecție de neconstituționalitate privind o lege din domeniul integrității și un conflict juridic între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție.

Raportul recunoaște că nu a putut stabili în ce condiții a fost organizată întâlnirea, care a fost scopul exact al acesteia, de ce a fost ales biroul președintelui Senatului și ce subiecte au fost discutate. Documentul nu stabilește că întrevederea a reprezentat o imixtiune în activitatea Curții Constituționale.

Pentru Elena-Simina Tănăsescu, senatorii recomandă sesizarea Plenului CCR în vederea analizării modului în care aceasta și-a îndeplinit obligațiile prevăzute de articolul 64 din Legea nr. 47/1992, iar, dacă examinarea faptelor indică o abatere disciplinară, declanșarea procedurii prevăzute de articolele 74 și 75 din Regulamentul de organizare și funcționare a CCR. În cazul secretarului general Borcan, raportul propune tot sesizarea Plenului CCR, prin raportare la responsabilitățile funcției și la principiul cooperării loiale între instituțiile statului. Pentru Ilie Bolojan, comisia recomandă sesizarea Comisiei juridice a Senatului în vederea cercetării disciplinare, invocând refuzul de a răspunde solicitărilor și absențele repetate de la audieri, cu trimitere la articolul 9 alineatul (4) din Legea nr. 96/2006.

Raportul nu dispune aplicarea automată a unor sancțiuni, ci sesizarea structurilor competente. O altă recomandare vizează modificarea legislației privind comisiile parlamentare de anchetă, pentru reglementarea mai clară a răspunderii persoanelor care refuză să se prezinte la audieri sau nu transmit documentele solicitate.