Securistanul și spectrul alegerilor prezidențiale
Într-un context politic tensionat, Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a emis o declarație controversată, susținând că alegerile prezidențiale au fost marcate de „grave încălcări ale legii”. Această acuzație, deși contestată de unii ca fiind nefondată, a fost urmată de o sesizare către Parchete, posibil către Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT). În acest context, Curtea Constituțională a României (CCR) a luat act de decizia CSAT și a decis reluarea alegerilor prezidențiale la o dată nespecificată.
Un nou Parlament și schimbări la vârful statului
În urma alegerilor parlamentare, președintele Klaus Iohannis a convocat rapid noul Parlament, urmând ca pe 22 decembrie să se retragă din funcție. În acest interval sau după această dată, se așteaptă validarea noii majorități de guvernare, posibil la inițiativa președintelui interimar al României. Acesta va fi noul președinte ales al Senatului, care în prezent este Nicolae Ciucă, dar care ar putea rămâne în funcție dacă se ajunge la un acord cu viitorul premier de la Partidul Social Democrat (PSD), posibil Marcel Ciolacu.
Viitorul alegerilor prezidențiale și posibilitatea unei majorități suveraniste
Se preconizează că următoarele alegeri prezidențiale vor avea loc în 2025. Cu toate acestea, acest scenariu este posibil doar dacă după votul de la alegerile parlamentare nu se va forma o majoritate suveranistă, cu partide favorabile lui Călin Georgescu. În cazul în care PSD, Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) și Partidul Național Liberal (PNL) vor obține peste 50% din voturi după redistribuire, scenariul descris anterior ar putea fi pus în aplicare. Această posibilitate a fost denumită „scenariul de comă” și a fost asociată cu termenul „Securistan”, sugerând o posibilă influență a serviciilor secrete în politica românească.
Sursa: Top Secret Craiova