România închide primele 11 luni cu un deficit bugetar de 6,4% din PIB
România a încheiat primele 11 luni ale anului 2025 cu un deficit bugetar de 121,77 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 6,4% din PIB. Această valoare este cu aproape 1% mai mică decât deficitul de 7,15% din PIB înregistrat în aceeași perioadă a anului anterior, 2024. Această scădere a fost atribuită creșterii veniturilor și unei gestionări mai prudente a cheltuielilor publice.
Guvernul a subliniat, de asemenea, reorientarea unei părți semnificative din fonduri către investiții și proiecte finanțate din bani europeni, ceea ce a contribuit la îmbunătățirea situației financiare a țării.
Veniturile și cheltuielile bugetare
În perioada ianuarie-noiembrie 2025, veniturile bugetului general au totalizat 591,91 miliarde de lei, înregistrând o creștere de 13% comparativ cu aceeași perioadă din 2024. Ca pondere în PIB, veniturile totale au crescut cu 1,34 puncte procentuale, susținute atât de avansul veniturilor curente, cât și de atragerea fondurilor europene.
Cheltuielile bugetare au ajuns la 713,68 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o creștere nominală de 9,9% față de 2024. Raportate la PIB, acestea au crescut de la 36,93% la 37,52%, echivalentul unui plus de 0,59 puncte procentuale. Totuși, ritmul de creștere al cheltuielilor raportate la PIB s-a temperat comparativ cu anul precedent, semnalizând o încetinire a expansiunii cheltuielilor publice.
Structura veniturilor bugetare
Impozitul pe salarii și venit a generat încasări de 53,43 miliarde de lei, cu 19,4% mai mult decât în 2024. Această creștere a fost influențată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende, care a crescut cu 72,6%, datorită dividendelor distribuite în 2024, impozitate cu o cotă de 8%. Veniturile din impozitul pe salarii au crescut cu 20,4%, depășind dinamica fondului de salarii, pe fondul eliminării unor facilități fiscale pentru anumite sectoare.
Contribuțiile de asigurări au însumat 189,71 miliarde de lei, înregistrând o creștere anuală de 10,1%, depășind ritmul fondului de salarii. Această evoluție a fost influențată de eliminarea excepțiilor de la plata contribuției de sănătate și de transferurile mai mari către Pilonul II de pensii.
Impozitul pe profit a generat 39,30 miliarde de lei, cu 14,2% mai mult decât în perioada similară din 2024, datorită rezultatelor mai bune ale companiilor. TVA-ul net încasat a totalizat 120,59 miliarde de lei, cu 11,1% mai mult față de anul trecut, în condițiile unor rambursări majorate cu 7,3%.
Cheltuielile de personal și alte cheltuieli
Cheltuielile de personal au ajuns la 154,13 miliarde de lei, cu 4,1% mai mult decât în 2024, dar ca pondere în PIB, acestea reprezintă 8,1%, în scădere cu 0,3 puncte procentuale. Această scădere a fost determinată de reducerea unor sporuri și de măsurile de limitare a costurilor salariale. Din iulie, aceste cheltuieli au intrat pe o traiectorie descendentă, fiind cu 533,6 milioane de lei mai mici în noiembrie 2025 față de aceeași lună din 2024.
Cheltuielile cu bunuri și servicii au însumat 87,94 miliarde de lei, în creștere cu 4,7%, în special datorită majorărilor de la nivel local și a cheltuielilor mai mari din Fondul național de asigurări de sănătate pentru programele și medicamentele compensate.
Cheltuielile cu dobânzile s-au ridicat la 48,81 miliarde de lei, în urcare cu 13,48 miliarde față de anul precedent. Cheltuielile cu asistența socială au totalizat 229,37 miliarde de lei, cu 11,7% mai mult, influențate de recalcularea pensiilor în baza Legii nr. 360/2023 și de plățile de 2,88 miliarde de lei pentru compensarea facturilor la energie.
Investițiile și subvențiile
Proiectele cu finanțare externă nerambursabilă, inclusiv subvențiile agricole din fonduri UE, au cumulat 67,05 miliarde de lei, în creștere cu 37,4% față de 2024. Cheltuielile pentru investiții, care includ și programele de dezvoltare din fonduri interne și externe, s-au ridicat la 108,39 miliarde de lei, cu 16,4% peste nivelul din 2024, când totalizau 93,11 miliarde de lei.
Aceste date reflectă o gestionare mai eficientă a resurselor financiare, dar și provocările cu care se confruntă România în contextul economic actual, unde măsurile de austeritate și creșterea impozitelor au generat nemulțumiri în rândul populației.