USR și PNL negociază pentru alegerile din 2028. Se analizează candidaturile pe județe

USR și PNL au început negocieri oficiale pentru o alianță electorală în 2028

USR și PNL au demarat negocieri oficiale în vederea unei posibile alianțe electorale pentru alegerile locale și parlamentare din 2028. Anunțul a fost făcut de Radu Miruță, noul prim-vicepreședinte al USR, la scurt timp după ce cele două formațiuni au adoptat o poziție comună față de modificările propuse la Legea partidelor politice.

Potrivit lui Miruță, discuțiile au ajuns deja la nivelul conducerilor celor două partide, iar următoarea etapă constă în identificarea județelor în care o candidatură comună ar putea funcționa. El a explicat că o colaborare între USR și PNL ar putea reprezenta o „contrapondere” politică în cazul unei eventuale alianțe între PSD și AUR.

„S-a discutat și la nivel de conducere între USR și PNL și este foarte limpede că atât timp cât AUR se aliază cu PSD, sau PSD se aliază cu AUR, este nevoie de o contrapondere politică formată între USR și PNL. Ca orice partid care intră în opoziție, pregătim alegerile pentru 2028”, a declarat Radu Miruță.

Analiză pe județe și posibile candidaturi comune

Prim-vicepreședintele USR a precizat că, în această etapă, fiecare partid își evaluează separat organizațiile și potențialul electoral din teritoriu. Ulterior, conducerile celor două formațiuni vor compara analizele pentru a identifica zonele în care colaborarea ar putea întâmpina dificultăți.

„Fiecare își face o analiză: unde sunt județele în care lucrurile astea ar funcționa de la sine, între cele două partide, după care conducerile celor două partide se vor uita pe analizele reciproce pentru a vedea cât de multe sau de puține sunt punctele, județele, unde ar putea exista o neînțelegere, cât de mare este neînțelegerea aia, care sunt gradele de libertate”, a explicat Miruță.

Negocierile nu au ajuns încă la o împărțire concretă a candidaturilor, fiind necesară mai întâi evaluarea situației din fiecare județ. Planul discutat ar putea include candidaturi comune pentru primării, inclusiv cele ale municipiilor reședință de județ, pentru consiliile județene, precum și pentru mandatele de senator și deputat.

„Convingerea mea e că există mult spațiu, atât timp cât se dorește, pentru că sunt alegeri unde vor fi candidaturi și la primării, reședința municipiului de județ, și la consilii județene, și la parlamentare, senatori, deputați”, a mai declarat Radu Miruță. El a adăugat că eventualele diferențe de evaluare între candidații celor două formațiuni ar putea fi compensate prin negocieri pentru alte funcții sau candidaturi.

Deocamdată nu a fost stabilită o formulă finală privind distribuirea candidaturilor sau a locurilor eligibile pe listele parlamentare, aceste decizii urmând să fie discutate după finalizarea analizelor la nivel județean.

Contextul legislativ al discuțiilor

Negocierile dintre USR și PNL au loc în contextul în care reprezentanții celor două formațiuni au criticat modificările propuse de Autoritatea Electorală Permanentă la Legea partidelor politice. PNL susține că legislația electorală trebuie modificată prin inițiativă parlamentară, într-o comisie specială din care să facă parte toate partidele parlamentare, și nu printr-un demers al AEP.

Vicepreședintele PNL Alexandru Muraru l-a acuzat pe președintele AEP, Adrian Țuțuianu, că ar urmări blocarea unei eventuale alianțe dintre liberali și USR. La rândul său, deputatul USR Alexandru Dimitriu a criticat proiectul de modificare a legii, susținând că propunerile AEP ar putea împiedica formarea unei alianțe între cele două formațiuni.

În luna august, Autoritatea Electorală Permanentă a propus modificarea Legii partidelor politice, proiectul vizând regulile privind înființarea, organizarea, conducerea și dizolvarea formațiunilor politice. Una dintre cele mai importante schimbări se referă la numărul minim de membri necesar pentru înființarea unui partid. În prezent, legea permite constituirea unei formațiuni politice cu doar trei membri, însă AEP consideră că acest prag este prea redus și propune majorarea lui la 100 de persoane. Propunerea a generat reacții din partea reprezentanților USR și PNL, care contestă atât modificările legislative, cât și procedura prin care acestea ar urma să fie adoptate.