Pericolele războiului din Ucraina și planul de înzestrare a Armatei pe zece ani

Europa își intensifică pregătirile militare în fața amenințării rusești

Oficialii europeni de rang înalt iau în calcul scenariul în care Rusia ar putea lansa atacuri cu drone sau rachete împotriva unor țări NATO. Germania își pregătește spitalele pentru un eventual conflict, Lituania și-a actualizat planurile de evacuare, iar trupele Alianței Nord-Atlantice desfășoară exerciții în regiunea baltică. În România, președintele Nicușor Dan recunoaște că țara nu este încă pe deplin pregătită pentru un astfel de scenariu, deși capacitatea de răspuns la amenințarea dronelor s-a îmbunătățit.

Avertismente privind un posibil test al NATO

Premierul polonez Donald Tusk declara pe 17 septembrie 2026, la postul TVN24, că planul rusesc ar include atacuri cu drone și rachete asupra țărilor care sprijină Ucraina, inclusiv Polonia, iar scopul lui Vladimir Putin ar fi subminarea Articolului 5 și slăbirea alianței nord-atlantice. Franța a organizat o reuniune de urgență, iar președintele Emmanuel Macron a afirmat că amenințarea hibridă rusească s-a intensificat. Germania pregătește spitale pentru eventualitatea unui război și intenționează să înființeze anul viitor primul regiment de drone cu rază de acțiune de până la 500 de kilometri. Lituania a elaborat planuri de evacuare pentru mai multe scenarii, iar NATO dispune de trei planuri majore, însumând aproximativ 4.000 de pagini, pentru apărarea flancului estic.

România vizează 5% din PIB pentru apărare până în 2035

Consiliul Suprem de Apărare a Țării și-a asumat în fața NATO alocarea a 5% din PIB pentru apărare până în 2035: 3,5% pentru apărare propriu-zisă și 1,5% pentru infrastructură și securitate. Planul de înzestrare a Armatei României pentru următorii 10 ani include achiziții precum 32 de aeronave F-35, 7 sisteme Patriot, 54 de tancuri Abrams plus 12 derivate, 54 de obuziere autopropulsate K9 Thunder, 54 de lansatoare HIMARS și transportoare blindate Piranha 5. Programul privind transformarea Armatei până în 2044 prevede un efectiv de aproximativ 120.000 de militari activi, dotați cu tehnică modernă.

Controverse privind programul SAFE și Rheinmetall

România a împrumutat 16,68 miliarde de euro prin mecanismul SAFE pentru achiziții militare. Aproximativ 5,69 miliarde de euro urmează să ajungă la gigantul german Rheinmetall, pentru vehicule de luptă, sisteme Skynex, Skyranger și Millennium, nave de patrulare și muniție AHEAD. Criticii atrag atenția asupra faptului că livrările ar putea începe abia în 2028. Șeful ROMARM a sugerat că o parte din producție ar putea fi realizată în România. Rheinmetall nu s-a prezentat la licitațiile pentru șantierul Damen din Mangalia și ar fi solicitat majorarea prețurilor cu aproximativ o treime, iar după refuzul autorităților a anunțat reducerea producției planificate în România.

Incidente tot mai frecvente cu drone pe teritoriul României

În primele opt luni ale anului au fost înregistrate 30 de drone intrate pe teritoriul țării, dintr-un total de 49 de incidente de la începutul invaziei ruse din februarie 2022. Cel mai grav incident a avut loc în Galați, în noaptea de 28 spre 29 mai, când o dronă kamikaze rusească a căzut pe acoperișul unui bloc cu 10 etaje, iar o femeie de 53 de ani și fiul său de 14 ani au suferit arsuri. Președintele Nicușor Dan a declarat că România a beneficiat de sprijin american cu radare și echipamente de interceptare, dar nu este complet pregătită. El a apreciat că Donald Trump are dreptate în privința contribuțiilor europene la apărarea comună și a estimat că un atac direct rusesc asupra unui stat NATO nu este foarte probabil în următorii unu-doi ani.