Valul suveranist schimbă harta politică a Europei
Partidele suveraniste și de extremă dreapta câștigă teren în tot mai multe țări europene. Unele au ajuns la putere, altele au câștigat alegeri, iar în state-cheie ale Uniunii Europene sondajele le plasează în frunte. Analiștii vorbesc despre o schimbare de paradigmă vizibilă pe harta politică a continentului, de la Berlin la Paris, de la Roma la Varșovia și până la București.
Cel mai recent semnal vine din Germania. Partidul de extremă dreapta Alternativă pentru Germania (AfD) a obținut primul loc în alegerile din Mecklenburg-Pomerania Occidentală, cu peste 38% din voturi. În paralel, Uniunea Creștin-Democrată (CDU), partidul cancelarului Friedrich Merz, nu a reușit să depășească pragul electoral de 5% și, pentru prima dată în istorie, este exclus dintr-un parlament regional german. Rezultatul vine la două săptămâni după victoria AfD din Saxonia-Anhalt, unde formațiunea a obținut aproape 44%, cel mai bun rezultat al său într-un scrutin regional.
Cancelarul Friedrich Merz a declarat că formațiunea sa este „profund șocată” de rezultat, calificând situația drept „un dezastru” și explicând că CDU „a luptat, dar în cele din urmă a fost zdrobită în conflictul escaladat dintre SPD și AfD”. Liderul AfD, Alice Weidel, i-a cerut lui Merz să renunțe la „cordonul sanitar” care împiedică orice colaborare cu extrema dreaptă, afirmând că „oamenii vor o schimbare în politică”.
Germania nu este un caz izolat. În Italia, Giorgia Meloni conduce Executivul, iar partidul său suveranist este principala forță a coaliției de guvernare. Formațiunea „Frații Italiei” a obținut aproape 29% la alegerile europene din 2024, iar guvernul pe care îl conduce de aproape patru ani este acum cel mai longeviv executiv italian de după Al Doilea Război Mondial. Meloni susține că victoria AfD se datorează politicii slabe a celorlalte partide, care „au dificultăți în a stabili o linie clară cu privire la chestiuni importante pentru cetățeni”.
În Polonia, Karol Nawrocki, candidat conservator și naționalist susținut de partidul de dreapta Lege și Justiție, a câștigat alegerile prezidențiale din iunie 2025 cu aproape 51% din voturi. Victoria sa a întărit poziția forțelor politice care pun accent pe suveranitatea națională și pe limitarea influenței Bruxellesului, susțin analiștii. Nawrocki a declarat că trebuie făcut tot posibilul pentru ca „Polonia rămâne Polonia, bogată în patrimoniul istoric, prin atașamentul său față de valorile consacrate în comunitatea noastră națională, în simbolul crucii și valorile creștine”.
Franța are în față un test politic major: alegerile prezidențiale din 2027. Pentru prima dată în istoria postbelică, extrema dreaptă este mai aproape ca oricând de Palatul Élysée. Marine Le Pen conduce în scenariile recente pentru primul tur. Deși a fost găsită vinovată de deturnare de fonduri publice europene, Curtea de Apel din Paris i-a permis să candideze. Ea a declarat că nu va face campanie electorală purtând brățara electronică de monitorizare.
Dincolo de Atlantic, Donald Trump a câștigat alegerile prezidențiale din noiembrie 2024 și s-a întors la Casa Albă cu un mesaj clar: „America pe primul loc”. Mișcarea sa și partidele de extremă dreapta sau populiste din Europa mizează pe teme similare, precum controlul strict al imigrației, naționalismul economic, suveranismul și contestarea politicilor instituțiilor globale. Despre victoria AfD, Trump a scris pe platforma saTruth Social: „Wow! Partidul Populist din Germania tocmai a avut o seară foarte mare. În cele din urmă s-au săturat de regulile și reglementările absolut oribile ale imigrației care au afectat atât de mult Germania. SUNT ÎN ASCENSIUNE!”
În România, această tendință vine cu o cifră care schimbă ecuația politică: aproape 40% pentru AUR în sondaje, arată cel mai recent barometru INSCOP. Partidul condus de George Simion se află pe primul loc, iar cu o asemenea pondere electorală poate avea un rol central în negocierile pentru noul guvern. AUR spune explicit că nu va vota un guvern din care nu face parte.
Studiile politice arată că aproape un din patru alegători europeni votează acum pentru partide naționalist-populiste și de extremă dreapta, o creștere de aproape cinci ori față de mijlocul anilor ’90. Jurnalistul american Steven Erlanger susține că în spatele succesului lor se află nostalgia după o societate mai simplă și mai ușor de înțeles, dar și sentimentul multor alegători că și-au pierdut identitatea și mândria.