Horațiu Potra rămâne în arest preventiv
Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție de a respinge contestația formulată de Horațiu Potra, mercenarul implicat în acțiuni împotriva ordinii constituționale, a dus la menținerea sa în arest preventiv. Această hotărâre a fost pronunțată miercuri, pe 6 mai 2026, și este rezultatul unei verificări anterioare realizate de Curtea de Apel București, care a stabilit legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive, valabilă pentru o perioadă de maximum 30 de zile.
Capturarea lui Potra și implicarea în dosar
În luna septembrie a anului 2025, Horațiu Potra a fost prins în Dubai, iar transferul său în România s-a desfășurat rapid, datorită acceptului său de a fi extrădat, având în vedere că nu exista un acord formal de extrădare între România și Emiratele Arabe Unite. Astfel, Potra a fost adus în țară pe 20 noiembrie 2025, împreună cu fiul și nepotul său.
Informații despre acuzațiile aduse
Potra este judecat alături de o serie de alți inculpați, inclusiv fostul candidat la președinție Călin Georgescu, într-un dosar care vizează infracțiuni grave menite să destabilizeze România. Procurorii susțin că seria de acțiuni organizate, ce include întâlniri secrete și planificarea de acțiuni violente, are legătură directă cu deciziile luate de Curtea Constituțională, care a anulat alegerile prezidențiale din decembrie 2024.
Întâlnirea clandestină și planurile subversive
În dimineața zilei de 7 decembrie 2024, Călin Georgescu s-a întâlnit la un complex de echitație din Ciolpani cu Horațiu Potra, unde au discutat despre un plan care implica acțiuni violente cu scopul de a perturba mitingurile de protest pașnice, generând astfel haos și instabilitate socială. Apropierea dintre cei doi inculpați era caracterizată de un comportament subversiv și de pregătiri militare clandestine, Potra fiind considerat un lider capabil să coaguleze grupuri paramilitare.
Consecințele acțiunilor subversive
În noaptea de 7 spre 8 decembrie 2024, autoritățile au întreprins acțiuni de filtrare în mai multe localități, interceptând vehicule echipate cu arme periculoase și materiale pirotehnice, disponibile pentru a provoca distrugeri semnificative. Procurorii au concluzionat că activitățile inculpaților puneau în pericol securitatea națională și afectau grav ordinea constituțională din România.
Judecarea inculpaților și concluziile
În urma investigațiilor, s-a decis trimiterea în judecată a celor 22 de inculpați, cu argumentul că acțiunile lor au generat o stare de pericol la nivelul ordinii constituționale și drepturilor statului, motiv pentru care justiția română se află în situația de a aborda cu seriozitate aceste acumulari de infracțiuni grave.