ARESTAT LA DOMICILIU PENTRU PATRU INCULPAȚI DIN DOSARUL DE CORUPȚIE DE LA CJ BISTRIȚA-NĂSĂUD
Curtea de Apel Cluj a confirmat o modificare semnificativă în regimul juridic al celor șase inculpați, care fuseseră anterior supuși arestului preventiv, în cadrul unei investigații de amploare derulată de Direcția Națională Anticorupție (DNA) Cluj. Această anchetă vizează contractele publice gestionate în cadrul Consiliului Județean Bistrița-Năsăud.
În urma contestațiilor formulate de cei implicați, instanța a dispus ca patru dintre acești inculpați să fie plasați în arest la domiciliu pentru intervalul 6–22 mai, în timp ce doi dintre ei, inclusiv șeful Serviciului Administrare Drumuri Județene și un reprezentant al unei companii private, au fost plasați sub control judiciar pentru o perioadă de 60 de zile.
Dosarul în care sunt implicate aceste persoane este legat de presupuse fapte de corupție, abuz în serviciu și spălare de bani, referitoare la contractele de infrastructură rutieră din județele Bistrița-Năsăud și Sălaj. Ancheta, desfășurată pe parcursul a aproximativ doi ani, ridică suspiciuni asupra supraevaluării contractelor și asupra unor posibile acte de corupție, incluzând receptorii de mită.
Pe parcursul acestei investigații, procurorii au efectuat nu mai puțin de 69 de percheziții, atât la sediul Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, cât și la domiciliul președintelui acestei instituții, Radu Moldovan. De asemenea, au fost implicate diverse firme din sectorul construcțiilor și infrastructurii, precum și societăți specializate în consultanță.
În cadrul aceleași anchete, Dinu Iancu Sălăjanu, președintele Consiliului Județean Sălaj, împreună cu alți doi funcționari, a fost, de asemenea, supus unor măsuri legale. Acesta a contestat măsura impusă, contestația fiind admisă parțial: măsura controlului judiciar a fost menținută, dar Sălăjanu a primit autorizarea de a-și relua activitatea profesională.
În plus, o subalternă a acestuia, suspectată de mită în favoarea unor firme, beneficiază de aceleași condiții, având în vedere că ocupă funcția de director executiv în cadrul Direcției Investiții și Programe Publice.
Acest caz subliniază persistenta problemă a corupției în administrarea publică din România, indicând o nevoie stringentă de reforme în transparența și responsabilitatea instituțiilor de stat.