Guvernul Bolojan, acuzat de date false la CEDO despre salariile magistraților

Discrepanțe între datele transmise la CEDO și salariile publicate de CSM

Fostul Guvern condus de Ilie Bolojan este acuzat că a prezentat Curții Europene a Drepturilor Omului informații despre salariile magistraților care nu corespund datelor oficiale publicate de Consiliul Superior al Magistraturii. Diferențele dintre cifrele transmise instanței europene și veniturile reale ale judecătorilor au stârnit un scandal amplu, iar un membru al CSM vorbește despre dezinformare la nivel instituțional.

Cifra prezentată la Strasbourg și nivelul real al veniturilor

În documentele depuse la CEDO, Executivul a indicat o indemnizație medie netă de aproximativ 21.728 de lei pe lună pentru un magistrat, echivalentul a peste 4.300 de euro, și o pensie medie netă de 25.301 lei. Aceste valori au fost folosite pentru a susține că veniturile din sistemul judiciar se situează mult peste nivelul salariilor și pensiilor obișnuite. În motivarea publică, cifra de 21.728 de lei nu este însoțită de explicații clare privind modul de calcul, perioada analizată sau categoriile profesionale luate în considerare.

Grilele salariale publicate de CSM

Consiliul Superior al Magistraturii a publicat miercuri, 28 octombrie, salariile nete ale judecătorilor, cu tot cu sporuri, în funcție de vechime și grad profesional. Un judecător stagiar primește între 6.990 și 8.285 de lei lunar, iar un judecător cu grad de judecătorie câștigă între 10.486 și 16.157 de lei. La tribunale, salariile sunt cuprinse între 14.390 și 17.948 de lei, iar magistrații cu grad de curte de apel pot ajunge la 20.346 de lei net. Cel mai mic salariu prezentat de CSM este de peste trei ori mai mic decât media indicată la CEDO, deși cele două cifre nu reprezintă același indicator: Guvernul a vorbit despre o medie, în timp ce CSM a prezentat intervale pentru judecători, fără veniturile celor de la Înalta Curte.

Acuzațiile unui membru CSM

Alin Ene, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a criticat dur informațiile prezentate de fostul Executiv și a cerut explicații privind datele trimise la Strasbourg. Acesta a amintit că fostul premier vorbise și în 2025 despre salarii de 4.000-5.000 de euro net pentru magistrați, deși cifrele publicate de CSM arătau că numeroși judecători aveau venituri sub acest nivel. Ene consideră că prezentarea unor venituri care nu reflectă situația unei mari părți a sistemului poate crea o imagine greșită asupra salariilor. Intenția de a induce în eroare nu a fost stabilită printr-o hotărâre judecătorească.

„Oare când s-a atins culmea minciunii și a dezinformării oficiale practicate la nivel instituțional de statul român?”, a declarat Alin Ene.

Poziția Consiliului și semnele de întrebare privind pensiile

În comunicatul transmis miercuri, CSM a criticat practicile prin care conflictele politice interne ajung în fața instanțelor internaționale, însoțite de informații care, în opinia instituției, nu reflectă corect realitatea. Consiliul avertizează că asemenea situații pot afecta credibilitatea instituțiilor românești și arată că, raportate la salariile medii din fiecare țară, veniturile judecătorilor aflați la începutul carierei sunt sub media europeană folosită în comparație.

„Consiliul Superior al Magistraturii atrage atenția asupra practicilor de transferare deliberată a divergențelor politice interne în fața jurisdicțiilor internaționale, prin prezentarea distorsionată a realităților naționale”, a transmis CSM.

Controverse au apărut și în privința pensiilor. Datele Casei Naționale de Pensii Publice pentru luna iunie 2026 arătau o pensie medie brută de aproximativ 25.613 lei pentru beneficiarii pensiilor de serviciu din această categorie, valoare apropiată de cea netă indicată la CEDO, ceea ce ridică întrebarea dacă nu a existat o confuzie între sumele brute și cele nete. Nu există deocamdată o explicație publică suficient de detaliată pentru a stabili cum a fost obținută cifra transmisă instanței europene.

Decizia CEDO în cauza magistraților

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a respins, în unanimitate, cererile formulate de cinci judecători și foști judecători români care reclamau că statul nu le-a achitat integral drepturile salariale recunoscute prin hotărâri definitive. Decizia a fost pronunțată pe 13 octombrie și anunțată public pe 22 octombrie 2026. Judecătorii europeni au considerat că plata eșalonată a sumelor nu a încălcat Convenția Europeană a Drepturilor Omului, luând în calcul veniturile reclamanților, dificultățile bugetare ale României, valoarea sumelor datorate și plățile deja făcute. Datele salariale au avut astfel un rol în analiză, însă nu au fost singurul argument al deciziei, care nu înseamnă că statul este scutit de obligația de a achita restanțele.