Magistrații, un sindicat mai vocal decât sindicatele
Premierul Ilie Bolojan a anunțat că proiectul referitor la pensiile magistraților ar putea fi finalizat în câteva zile, urmând să fie trimis la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) pentru avizare la începutul săptămânii viitoare. Coaliția de guvernare va decide în zilele următoare forma finală a acestui proiect, dar este greu de crezut că se va ajunge la un consens cu magistrații, având în vedere că săptămâna aceasta au avut loc două rânduri de negocieri care au eșuat.
Liviu Avram, jurnalist de la G4media, subliniază că magistrații au devenit mai vocali decât sindicatele și resping oferte considerate decente, cum ar fi o pensie de 3000 de euro, care ar fi considerată acceptabilă în România. El aduce în discuție dificultățile cu care se confruntă Guvernul în a accepta solicitările magistraților, mai ales în contextul unor eliberări controversate din închisoare și a unei perioade de șapte ani în care corupția în magistratură a fost practic inexistentă.
„Domnul Bolojan a încercat să-i consulte pe magistrați, dar a primit un refuz foarte țâfnos din partea acestora. Încă din 29 iulie, a încercat să le transmită propunerile pentru viitoarea lege a pensiilor speciale, iar aceștia au refuzat, afirmând că nu acceptă tabele, ci un proiect de lege concret”, explică Avram. Această situație reflectă o lipsă de dialog onest între instituții, CSM apelând la subterfugii pentru a evita discuțiile constructive.
Problema esențială rămâne: era necesară o reformă a pensiilor speciale, dar este evident că aceasta nu va convinge reprezentanții judecătorești, care s-au transformat într-un soi de sindicat, chiar mai vocal decât sindicatele tradiționale. Rămâne de văzut cum va arăta proiectul de lege și cum va reacționa CSM după ce va analiza acest document.
În acest context, magistrații par să nu fie dispuși la negociere, venind cu propriile solicitări, iar Guvernul ar trebui să le accepte. Avram subliniază că magistrații se agață de deciziile Curții Constituționale care stipulează că aceștia trebuie să fie plătiți decent, dar ceea ce propune Guvernul Bolojan nu este indecent. O pensie de 3200-3500 de euro este considerată foarte decentă, mai ales având în vedere că CEDO afirmă că în stabilirea drepturilor magistraților trebuie să se țină cont de salariul mediu din țară.
„Nu este suficient să comparăm magistrații din România cu cei din Germania sau Franța, deoarece aceștia au pensii mai mari decât cei din acele țări. Trebuie să ne raportăm la puterea de cumpărare și la salariul mediu, care este cel mai relevant indicator. În acest sens, magistrații se află într-o poziție mult mai favorabilă decât cetățenii obișnuiți”, adaugă Avram.
În plus, a fost menționată asumarea de către Lia Savonea, șefa instanței supreme, a Acordului pentru Justiție și Stabilitate instituțională. Au existat voci din sistem care au contestat acest acord, considerând că nu este un document pe care să ți-l asumi pe persoană fizică. Avram afirmă că doamna Savonea a depășit adesea limitele propriilor atribuții, acționând ca un lider al acestui grup sindical.
Astfel, nu mai este clar cine pe cine reprezintă, iar imaginea justiției în România este afectată. Președintele a încercat să joace rolul de mediator între magistrați și Guvern, dar fără succes. Magistrații se plâng că devin ținta criticilor și a urii publice. Avram întreabă dacă aceste critici sunt motivate, având în vedere că nu doar regimul salarial, ci și eliberările controversate din închisoare stârnesc revolta populației.
„De când doamna Savonea a preluat conducerea Înaltei Curți, am asistat la o serie de eliberări controversate ale unor inculpați notorii, în timp ce corupția în justiție a fost practic ignorată. Această situație este intolerabilă și atrage furia opiniei publice. Nimeni nu ar avea nimic împotriva magistraților, chiar și în privința pensiilor lor, dacă am vedea că se face dreptate pentru toți, în special pentru cei care ne-au jefuit avutul”, concluzionează Avram.
În concluzie, în momentul în care cetățenii observă că infractorii scapă de pedeapsă, devine din ce în ce mai greu să accepte toate cerințele magistraților, iar aceste aspecte sunt ignorate de liderii din justiție.