Ilie Ilaşcu, simbol al rezistenței antitrasnistrene, a murit la 73 de ani
Ilie Ilaşcu, o figură emblematică a luptei pentru libertate din Republica Moldova și fost senator român, a decedat luni, la vârsta de 73 de ani. Moartea sa marchează dispariția unui lider care a îndurat nouă ani de detenție în regiunea transnistriană, devenind un simbol al rezistenței românești în fața regimului separatist. Ilaşcu a fost condamnat la moarte, a fost închis într-o cușcă de fier în sala tribunalului și a fost ales parlamentar în timp ce se afla în lanțuri, devenind un caz emblematic la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).
Un proces judiciar controversat
În 1992, Ilaşcu a fost arestat și condamnat într-un proces considerat de comunitatea internațională o mascaradă. Imaginea sa, adus în sala de tribunal într-o cușcă de fier, flancat de milițieni, a făcut înconjurul lumii. Condamnarea sa, împreună cu a colegilor săi din Grupul Ilaşcu, a generat proteste internaționale și intervenții diplomatice, evidențiind abuzurile regimului de la Tiraspol. Cei patru deținuți au fost supuși unor condiții inumane, fiind izolați, lipsiți de lumină și informații despre familiile lor.
Paradoxul alegerii în Parlament
Un aspect remarcabil al vieții lui Ilaşcu este că, în ciuda detenției, a fost ales deputat în Parlamentul Republicii Moldova în două mandate (1994–1998 și 1998–2000) și, ulterior, senator al României pe listele Partidului România Mare (PRM) în 2000. Această situație unică în Europa postcomunistă subliniază determinarea sa de a lupta pentru drepturile românilor din regiune, chiar și din spatele gratiilor.
Eliberarea și recunoașterea internațională
Eliberarea lui Ilaşcu în 2001 a fost un moment deosebit, marcat de emoție și simbolism. La ieșirea din penitenciar, a sărutat pământul și a fost întâmpinat de soția și fiica sa, ridicând mâna în semn de victorie. Această eliberare a fost urmată de o primire oficială în Parlamentul României, unde a fost decorat cu „Steaua României” de către președintele Ion Iliescu.
Un proces istoric la CEDO
Cazul său a ajuns în fața CEDO, care, în 2004, a pronunțat o hotărâre dură împotriva abuzurilor din regiunea transnistriană. Curtea a stabilit că Ilaşcu și colegii săi au fost supuși unui proces inechitabil și torturii, iar responsabilitatea a fost atribuită atât Moldovei, cât și Federației Ruse, recunoscând astfel încălcarea drepturilor fundamentale.
Ultimii ani și moartea
După eliberare, Ilaşcu a dus o viață discretă la București, evitând viața politică activă. Deși a fost rezervat în privința detaliilor anilor de detenție, intervenea atunci când subiectele legate de identitate și regimul de la Tiraspol erau în discuție. La vestea morții sale, reacțiile au fost numeroase, foști colegi și politicieni exprimându-și condoleanțele și omagiile. Eugen Tomac, europarlamentar, a subliniat curajul lui Ilaşcu în apărarea limbii române în fața amenințărilor rusești.
Înmormântarea
Trupul neînsuflețit al lui Ilie Ilaşcu va fi depus la capela Bisericii „Sfânta Sofia” din București între 18 și 20 noiembrie 2025, iar înmormântarea va avea loc în capitala României, orașul în care a locuit mulți ani.