ONG-URILE DE LA CHIȘINĂU CONDAMNĂ ATACURILE ÎMPOTRIVA JURNALIȘTILOR
Într-un interviu recent acordat emisiunii Moldova Zoom, jurnalista Mariana Rață de la TV8 a subliniat necesitatea urgentă de a regândi mecanismele de protecție a presei. Ea a menționat că instituția mass-media joacă un rol esențial într-o societate expusă unor influențe hibride externe, iar recent a fost ținta unor atacuri orchestrate care urmăresc intimidarea și denigrarea imaginii sale. Aceasta situație a generat un apel din partea mai multor ONG-uri de media din Chișinău, care și-au exprimat îngrijorarea față de intensificarea campaniilor de hărțuire și denigrare a jurnaliștilor și a instituțiilor mass-media.
Contextul atacurilor asupra Marianei Rață
Mariana Rață a discutat despre campania de defăimare care a avut loc recent, menționând acuzații false ce o vizează, legate de o presupusă colaborare cu un politician din R. Moldova, Vlad Filat, acum zece ani. Acuzațiile au coincis cu depunerea de către Filat a unei plângeri penale împotriva unui fost demnitar, Victor Bodiu, ceea ce a făcut ca Rață să considere că atacurile sunt o încercare de a discredita munca sa jurnalistică. Ea a afirmat că astfel de acte sunt menite să demonstreze că articolele sale nu au fost scrise obiectiv și că procurorii nu ar trebui să ia în considerare plângerea lui Filat.
Implicațiile acestor atacuri
Rață a evidențiat că, deși este greu de identificat cine anume orchestruiește aceste atacuri, se știe că interesul ar putea fi al lui Victor Bodiu și chiar al lui Vlad Plahotniuc, având în vedere natura fraudelor de care sunt acuzați. Jurnalista a adăugat că acuzațiile sunt complet neîntemeiate și a clarificat că a cumpărat locuința la care se face referire în aceste zvonuri cu mult înainte de apariția investigației sale, demonstrând astfel că informațiile răspândite sunt eronate.
Deficiențele sistemului legal în cazul defăimării
În cadrul discuției, Mariana Rață a abordat dificultățile cu care se confruntă jurnaliștii în a-și apăra reputația. Deși a câștigat un proces împotriva fostului deputat Cristian Rizea, care a fost obligat să dezmintă afirmațiile false făcute la adresa ei, Rata a subliniat că majoritatea jurnaliștilor nu au la dispoziție instrumente legale eficiente pentru a obține reparații pentru prejudicii. Ea a remarcat că acest proces este complicat și costisitor, iar mulți aleg să nu se mai adreseze instanței pentru a evita cheltuieli suplimentare.
Concluzii și apeluri la acțiune
Mariana Rață consideră că schimbarea stării actuale necesită o presiune asupra autorităților pentru a îmbunătăți legislația în domeniu. Ea subliniază că în contextul amenințărilor hibride și defăimărilor, este esențial să se dezvolte mecanisme care să asigure protecția presei. În concluzie, Rață a făcut apel la colaborarea jurnaliștilor și ONG-urilor pentru a promova o justiție eficientă și pentru a împiedica perpetuarea acestor campanii de hărțuire. Lipsa acțiunilor ferme din partea autorităților în cazul intimidărilor și atacurilor la adresa presei continuă să reprezinte o problemă majoră pentru democrația din R. Moldova.