Nu institutiile fac carierele. Oamenii fac institutiile — si uneori le fac dupa chipul si asemanarea lor.
INVESTIGATIE EXCLUSIVA • MARTIE 2026
Exista locuri in Romania unde carierele nu sfarsesc. Se transforma. Un procuror care planifica dosare fabricate devine procuror militar. Un sef de politie care nu deschide dosare ramane sef de politie. Un director fiscal care supravegheaza procese cu mize de sute de milioane pleca la Bucuresti si lasa in urma un succesor cu un nume sugestiv. Iar seful DNA care face posibil totul candideaza la Parchetul General. Aceasta este o poveste despre sapte oameni si despre sistemul pe care l-au construit sau l-au perpetuat. Nu o poveste despre monstri. O poveste despre oameni obisnuiti care au invatat foarte bine cum functioneaza lucrurile.
Ciprian Man — omul care voia sa bage frica in judecatori
Ciprian Man s-a nascut la Beius, in 1974. A urmat Facultatea de Drept, a intrat in magistratura, a urcat treptele sistemului cu rabdare. In decembrie 2014, Laura Kovesi l-a numit sef al DNA Oradea. Era o numire care insemna putere reala: DNA Oradea era o structura mica dar agresiva, cu o zona geografica intinsa si cu acces la dosare sensibile.
Cei care l-au cunoscut in acea perioada il descriu ca pe un om cu energie, care stia ce voia. Ce voia, insa, a devenit clar in ianuarie 2018, cand avocatul Razvan Doseanu a publicat o inregistrare audio din interiorul biroului DNA Oradea. Cinci procurori discutau despre judecatorii pe care ii considerau incomozi. La un moment dat, Man spune: ‘Daca incepi urmarirea fata de astea doua judecatoare, ii trimite Adi in judecata pe aia trei, o sa mai intre frica.’ Tonul este al unui om obisnuit sa ia astfel de decizii. Nu exista ezitare in voce, nu exista constiinta ca spune ceva exceptional de grav. E o discutie de birou. Dupa revocare, dupa ani de proceduri disciplinare, dupa ce Parchetul General a constatat in 2024 ca faptele sale ar fi putut fi infractiuni daca nu ar fi intervenit prescriptia, Ciprian Man si-a pus uniforma militara. Pe 15 ianuarie 2024, a preluat functia de procuror la Parchetul Militar de pe langa Tribunalul Militar Cluj. CSM l-a aprobat in unanimitate, in decembrie 2023. Nimeni nu a obiectat public.
Astazi, Man ancheteaza institutii militare. Nu exista ironie intentionata in aceasta fraza. Este doar ceea ce s-a intamplat. In 2018 voia sa bage frica in judecatori. In 2024 a primit aprobare unanima CSM pentru transfer la parchetul militar. Intre cele doua date: proceduri, nulitati, prescriere.
Cristian Ardelean — omul care trimitea denunturile gata scrise
Cristian Ardelean a fost ziarist inainte sa fie procuror. A absolvit Institutul National al Magistraturii in 2008 si a intrat in sistem ca procuror stagiar. A avansat treptat — Judecatoria Oradea, Judecatoria Alesd, Parchetul Tribunalului Bihor, unde a fost si purtator de cuvant. In toamna lui 2014, cand Man a preluat sefia DNA Oradea, Ardelean a intrat si el in directie.
Din dosarul procurorului Adrian Bota, condamnat pe baza unui rechizitoriu semnat de Ardelean, reiese un detaliu care rezuma o practica: Ardelean le trimitea denuntatorilor denunturile gata scrise, pe e-mail. Nu ei scriau ce au de spus. El scria, ei semnau. Declaratia a fost facuta de unul dintre martori, Nicolae Csorsz, in instanta, la termenul din 2018. Instanta a refuzat sa administreze probele, motivand ca nu are calitatea de organ de urmarire penala.
Aceeasi inregistrare din 2018, aceeasi incapere cu Man. La minutul 20:53, Ardelean explica cum se construiau dosarele: starile de fapt din ordonante si rechizitorii se luau prin copy-paste de la ofiterii de politie judiciara, care la randul lor le luau de la SRI. Un alt procuror prezent rezuma situatia: ‘circuitul apei in natura.’
Dupa revocare, dupa recordul CSM al unui dosar disciplinar casat de doua ori de ICCJ si respins totusi de trei ori, Ardelean a obtinut reintegrarea prin instanta. Seful DNA nu a atacat decizia. Statul a platit. Ardelean s-a intors doua luni si jumatate la DNA Oradea si a plecat voluntar. Astazi este sef al Sectiei de urmarire penala din Parchetul Tribunalului Bihor.
Alin Hanis — omul care nu inregistreaza dosare
Alin Hanis s-a nascut la Stei, in 1975. A absolvit Academia de Politie in 1997 si a urcat sistematic in ierarhia bihorena — sef Politie Beius, adjunct sef Politie Municipiu Oradea, sef Politie Municipiu Oradea, sef IPJ Bihor din 2016. Functia o ocupa si astazi, la aproape un deceniu distanta.
Hanis si Man se cunosteau de mult. Consateni, amici, parteneri de vanatoare pe cand Hanis conducea politia din Beius si Man conducea parchetul local. Intr-o noapte care a ramas in memoria locala, un echipaj de politie a oprit o masina pe un drum judetean bihorean. Soferul a trebuit sa sufle in alcoolscop. Insotitorul sau, Catalin Stiole, a dat doua telefoane: unul lui Hanis, unul lui Man. Politistii au vorbit cu ei. Au plecat fara dosar penal, fara inregistrare. Hanis nu a dispus inregistrarea evenimentului.
Hanis a fost cercetat penal ulterior, in legatura cu alte acuzatii formulate de un subcomisionar — Paul Filimon — care sustinea ca a fost scos de pe teren si declarat ‘apt conditionat’ psihologic dupa ce a refuzat sa intervina in favoarea unui om de afaceri pe care Hanis l-ar fi protejat. Dosarul a fost clasat definitiv. Hanis a ramas sef IPJ Bihor.
Omul caruia i-a murit un om pe zebra
Un om de afaceri din Salonta are cel putin 15 dosare penale inregistrate pe rolul parchetelor din Bihor si Arad. Pe 3 ianuarie 2016, masina lui — un Range Rover — l-a lovit pe Petru Magda, un barbat de 49 de ani care traversa pe trecerea de pietoni in Chisineu Cris. Martorul a retinut numarul de inmatriculare. Acesta a oprit, a coborat, a privit, a urcat si a plecat. Barbatul a murit pe loc.
Dosarul uciderii din culpa a ajuns la DNA Oradea in perioada lui Man. Un dosar conex, privind asociatia de vanatoare Crisana Hunting — din care Man insusi primise autorizatie — a fost clasat de Ardelean in octombrie 2017, cu motivarea ca fapta nu exista sau ca s-a implinit prescriptia. Au urmat petreceri comune la cantonul silvic Goroniste, partide de vanatoare.
Afaceristul a fost condamnat in final, in 2020, la doi ani cu suspendare. Inainte de sentinta definitiva, a incercat sa o plateasca pe sora victimei sa retraga apelul: ‘Nu mai bine v-ar prinde dumneavoastra niste bani? Instanta n-o sa va dea… Va faceti un dusman, si acela voi fi eu.’ Familia lui Petru Magda a primit 17.000 de euro daune morale.
Marius Voineag — omul care nu a atacat recursul
Marius Voineag a devenit seful DNA pe 30 martie 2023. Anterior fusese procuror sef adjunct al Sectiei de urmarire penala din Parchetul General. Cariera lui are un detaliu mai putin discutat: a picat de doua ori examenul de avansare in gradul profesional de procuror de Parchet de Curte de Apel. A ajuns totusi in varful sistemului prin mecanismul detasarilor in structuri specializate, care nu impun grade profesionale.
La scurt timp dupa preluarea conducerii DNA, 20 de procurori din cei 140 ai institutiei au demisionat sau s-au transferat — un exod neobisnuit intr-o structura de elita. Procurori care au plecat sau au vorbit sub anonimat au descris un climat in care li se cerea sa raporteze sefului DNA orice cerere facuta catre judecatorul de drepturi si libertati, inclusiv solicitarile de perchezitii sau interceptari.
In aprilie 2024, Curtea de Apel Cluj a dat decizia de reintegrare a lui Ardelean. Voineag a lasat sa expire termenul de recurs. Nu a explicat public de ce. In iulie 2024, a semnat adresa catre CSM in care atesta ca plecarea lui Ardelean nu afecteaza institutia. In februarie 2026, si-a depus candidatura la functia de adjunct al Procurorului General. Ministerul Justitiei l-a propus oficial pe 2 martie 2026. Singurul candidat. Decizia apartine presedintelui. Sapte oameni. Sisteme diferite, institutii diferite, functii diferite. Un singur numitor comun: raspunderea nu a ajuns la niciunul dintre ei.
