Guvernarea Ciolacu: între discrepanțe financiare și acuzații de faliment
Într-un context economic tensionat, europarlamentarul Gheorghe Piperea, reprezentant al AUR, lansează o critică vehementă asupra guvernării conduse de Marcel Ciolacu. Acesta susține că România este împinsă spre un colaps financiar, subliniind lipsa de transparență și gestionarea defectuoasă a fondurilor publice. Declarațiile sale scot la lumină o serie de decizii controversate, care, în opinia sa, au agravat situația economică a țării.
Fondul de rezervă: o resursă epuizată
Una dintre principalele probleme semnalate este aproape completa golire a fondului de rezervă al Guvernului. Ministrul de Finanțe, Tánczos Barna, a confirmat această situație, ceea ce a generat îngrijorări majore. Piperea acuză că, în perioada septembrie 2023 – septembrie 2024, suma de 65 de miliarde de lei a fost cheltuită din acest fond, destinat inițial pentru situații de urgență, precum calamitățile naturale. În schimb, fondul a fost utilizat pentru plăți considerate discreționare și lipsite de justificare publică.
Cheltuieli controversate și priorități discutabile
Printre exemplele oferite de Piperea se numără alocarea a 3,8 miliarde de lei pentru întreținerea refugiaților ucraineni și instruirea piloților militari ucraineni. De asemenea, 2,8 miliarde de lei au fost distribuite către anumite primării, în timp ce multe altele se confruntă cu falimentul. Alte 1,2 miliarde de lei au fost utilizate pentru plata dobânzilor bancare aferente unor credite contractate pentru a susține cheltuielile bugetare din 2023 și 2024.
Plăți salariale și decizii juridice
În decembrie 2024, suma de 1,6 miliarde de lei a fost alocată pentru plata restanțelor salariale ale magistraților, o decizie care, deși necesară, reflectă o gestionare problematică a resurselor financiare. Piperea subliniază că aceste plăți sunt doar o parte din datoriile statului față de magistrați, rezultate din hotărâri judecătorești. În acest context, el critică implicarea Curții Constituționale a României, care, în opinia sa, a validat o serie de măsuri financiare discutabile.
Legislație și responsabilitate politică
Adoptarea Ordonanței de Urgență 73/2023 și transformarea acesteia în Legea 76/2024 reprezintă, conform lui Piperea, un exemplu de complicitate politică. El acuză că toate instituțiile implicate, de la Guvern la Parlament și Președinție, au contribuit la această situație, iar consecințele vor fi resimțite de generațiile viitoare.
Un apel la transparență și schimbare
AUR solicită o schimbare radicală în modul de gestionare a finanțelor publice, cerând transparență totală și sancționarea celor responsabili. Piperea avertizează că, fără o redresare urgentă, România riscă să se confrunte cu o prăbușire economică de proporții.