PSD îl atacă din nou pe Bolojan: „Deficitul a explodat la 9,2%, cel mai mare din UE”

PSD acuză guvernarea Bolojan după datele Eurostat: deficit trimestrial de 9,2% din PIB, cel mai mare din UE

Social-democrații au lansat noi acuzații la adresa fostului premier Ilie Bolojan, după publicarea celor mai recente date Eurostat privind deficitul bugetar al României. PSD susține că măsurile de austeritate și creșterile de taxe adoptate în timpul guvernării sale nu au reușit să îmbunătățească situația finanțelor publice. Potrivit datelor europene, deficitul trimestrial ajustat sezonier a ajuns la 9,2% din PIB în trimestrul al doilea din 2026, față de 7,7% în aceeași perioadă a anului trecut.

Comparația cu perioada Ciolacu și revizuirea datelor din primul trimestru

Formațiunea compară rezultatele fostului Executiv condus de Ilie Bolojan cu cele din perioada guvernării Marcel Ciolacu. Potrivit PSD, datele publicate de Oficiul European de Statistică arată că deficitul trimestrial ajustat sezonier al României a crescut de la 5,5% din PIB, în primele trei luni ale anului 2026, la 9,2% în trimestrul al doilea. Social-democrații invocă și revizuirea datelor referitoare la primul trimestru, când deficitul ar fi fost recalculat de la 3,6% la 5,5% din PIB. Acuzația privind o eventuală ascundere a situației bugetare aparține PSD, iar revizuirea unui indicator statistic nu demonstrează, în sine, că datele ar fi fost ascunse intenționat.

„Românii au fost chinuiți degeaba cu creșteri de taxe și impozite”

În comunicatul transmis după publicarea datelor Eurostat, PSD critică efectele măsurilor fiscale adoptate în timpul guvernării Bolojan. Social-democrații susțin că majorările de taxe, reducerea unor cheltuieli și restricțiile bugetare au afectat puterea de cumpărare a populației și activitatea companiilor, fără să ducă la reducerea deficitului trimestrial. Pentru a-și susține criticile, PSD invocă o contracție a PIB de 2% în trimestrul al doilea din 2026, comparativ cu perioada corespunzătoare a anului trecut, și o scădere a vânzărilor cu amănuntul cu 5,7% în luna iulie, în ritm anual. În septembrie 2026, România a înregistrat o rată anuală armonizată a inflației de 6,5%, cea mai ridicată din Uniunea Europeană, față de o medie europeană de 3,8%.

România, cel mai mare deficit bugetar trimestrial din Uniunea Europeană

Potrivit raportului Eurostat din 21 octombrie, România a înregistrat în trimestrul al doilea din 2026 cel mai mare deficit guvernamental trimestrial ajustat sezonier dintre toate statele membre. Nivelul de 9,2% din PIB depășește considerabil media europeană: în aceeași perioadă, indicatorul a fost de 3,5% din PIB la nivelul Uniunii și de 3,3% în zona euro. Diferența față de primul trimestru al anului, când deficitul a fost de 5,5% din PIB, este de 3,7 puncte procentuale, cea mai mare deteriorare din UE în această perioadă. Datele pentru primele două trimestre din 2026 sunt considerate provizorii de Eurostat și pot fi revizuite.

Ce arată, de fapt, comparația dintre deficitele din mandatele Ciolacu și Bolojan

Cifrele invocate de PSD sunt reale, însă comparația dintre cele două guvernări necesită precizări. Indicatorul de 9,2% din PIB reprezintă deficitul din trimestrul al doilea din 2026, după ajustarea sezonieră, și nu trebuie confundat cu deficitul acumulat pe șase luni sau cu cel anual. Aceeași regulă se aplică valorii de 7,7% din PIB din trimestrul al doilea din 2025, pe care PSD o asociază guvernării Ciolacu, deși fostul premier și-a depus demisia pe 5 mai 2025, înainte de finalizarea trimestrului; Cătălin Predoiu a asigurat interimatul, iar Ilie Bolojan a preluat funcția pe 23 iunie 2025. Datele anuale arată că România a încheiat 2024 cu un deficit de 9,2% din PIB, iar în 2025 acesta s-a redus la 7,8% din PIB.

PSD cere abandonarea austerității și schimbarea politicii economice

Pe fondul noilor cifre, social-democrații cer renunțarea la politicile de austeritate și adoptarea unor măsuri care să susțină economia. PSD consideră că statul trebuie să își achite la timp obligațiile financiare, să sprijine companiile și să acorde atenție persoanelor cu venituri mici și medii. Partidul susține că reducerea deficitului nu trebuie urmărită exclusiv prin majorarea taxelor și limitarea cheltuielilor, ci și prin stimularea activității economice. Declarațiile vin în contextul în care România se află în procedura europeană de deficit excesiv din aprilie 2020, iar Consiliul UE a stabilit pe 8 iulie 2025 că deficitul excesiv trebuie corectat până în 2030. Pentru 2026, recomandarea europeană prevede ca rata nominală de creștere a cheltuielilor publice nete să nu depășească 2,6%. La sfârșitul lunii iunie 2026, datoria administrației publice ajunsese la aproximativ 1.196,4 miliarde de lei, de la aproape 1.169,9 miliarde la finalul lunii martie, în timp ce ponderea în PIB a coborât ușor, de la 59,7% la 59,4%.